Henrik Portik, bursier Jazz in the Park: Arma mea este flautul și vreau să cuceresc lumea cu ea

Foto: Arhiva personală

S-a născut în 1997 în localitatea clujeană Vaida-Cămăraș, studiază flautul de la vârsta de 11 ani și de curând a fost desemnat unul dintre cei trei bursieri ai Fondului Jazz in the Park. Deși nu deține un instrument propriu în acest moment, pentru Henrik Portik bursa poate fi un punct de pornire. „Scopul meu este să dau ceva în plus oamenilor, mai mult decât ceea ce primesc din partea vieții de zi cu zi”, spune tânărul, convins că dacă va ține în continuare „cu dinții” de această „armă” și dacă o va stăpâni bine, va putea să cucerească o lume întreagă cu ea. Am aflat mai multe despre tânărul bursier al Fondului Jazz in the Park în interviul pe care l-a acordat pentru Transilvania Reporter.

Reporter: Cum a început pentru tine pasiunea pentru muzică clasică?

Henrik Portik: Am fost crescut de părinții mei într-un sat micuț la Vaida-Cămăraș, aproape de Cluj. Pasiunea mea pentru muzică pot să spun că a început deja când am fost copil mic, deoarece tatăl meu adeseori asculta muzică clasică și cânta la violoncel. Sincer trebuie să spun că nu mi-a plăcut din prima muzica clasică, pentru că părea prea plictisitoare, dar ascultând-o mai mult, treptat, m-am îndrăgostit de ea și acum nu aș asculta nimic altceva.

R.: Ai avut în familie modele care te-au îndrumat să studiezi un instrument muzical?

H.P.: Da, părinții mei mi-au fost un sprijin în acest sens, dar în mare parte am decis singur să încep studiul la un instrument.

R.: Când ai început să studiezi flautul și de ce te-ai concentrat pe acest instrument? Ce te fascinează la el?

H.P.: În clasa a V-a, în 2008, am început să studiez flautul la Școala de Muzică „Augustin Bena”. Trebuie să mărturisesc că nu m-am gândit niciodată că o să cânt la flaut, așa că această alegere a fost spontană. Dar începerea studiului la acest instrument, mi-a deschis o cale nouă, deoarece flautul mi-a devenit prietenul cel mai bun. Cea mai bună trăsătură a instrumentelor este că sunt foarte ascultătoare și dacă mă concentrez pot să scot lucruri extraordinare din aceste „obiecte”. Sigur, cântatul la flaut solicită multă muncă și răbdare zilnic, dar faptul acesta nu mă descurajează. Până la urmă rezultatul contează.

R.: Care este idealul tău în acest moment? Care sunt studiile pe care intenționezi să le urmezi mai departe?

H.P.: Scopul meu este să dau ceva în plus oamenilor, mai mult decât ceea ce primesc din partea vieții de zi cu zi. Deocamdată intenționez să continui studiile la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj.

R.: Ai participat la concursuri naționale, internaționale?

H.P.: În ultimii patru ani am participat la Olimpiadele Naționale de Interpretare Instrumentală (cu o excepție), unde o dată am obținut premiul I la etapa zonală, iar la etapele naționale de două ori am obținut premiu special, iar anul trecut am luat premiul III.

R.: Care este partitura ta preferată și cea mai dificilă pe care ai interpretat-o?

H.P.: Partitura mea preferată și totodată cea mai dificilă este Concertul pentru flaut de Jacques Ibert, din care am interpretat partea I.

R.: Daca ar fi să convingi un tânăr muzician să înceapă studiul flautului, ce sfat i-ai da?La ce să se aștepte?

H.P.: În această situație aș spune un singur lucru: „Domnule, tu ai acum o armă micuță, pe care poți să o pui aproape în buzunar, iar dacă o stăpânești bine poți să cucerești o lume întreagă cu ea”.

R.: Cum îți petreci timpul liber, participi la evenimentele culturale din Cluj?Ce îți place cel mai mult în acest oraș din punct de vedere artistic și cultural?

H.P.: În timpul liber îmi place să mă duc la diferite concerte și chiar pot spune că există o varietate mare în acest oraș. Cred că Concursul Internațional „Gheorge Dima”, care se organizează din patru în patru ani, ridică la un nivel foarte înalt acest oraș din punct de vedere artistic.

R.: Te gândești să îți continui specializarea în altă țară?

H.P.: Consider că studierea în străinătate înseamnă un mare „plus” și un progres din punctul de vedere al cunoașterii, dar nu mă gândesc să continui specializarea în altă țară pe termen lung. Probabil aș participa la cursuri în străinătate.

Ce părere ai despre Fondul Jazz in the Park?Este un punct de sprijin în acest moment pentru tine?Sperai să fii selectat?

H.P.: Consider că acest fond oferă un sprijin foarte bun pentru persoanele care își fac studiul în domeniul muzicii. Pentru mine înseamnă și o încurajare pentru a continua ceea ce am început. Faptul că am fost selectat a fost pur și simplu o surpriză pentru mine.

Citiți și:

Fondul Jazz in the Park acordă burse pentru tinerii muzicieni și finanțează patru proiecte culturale

Distribuie:

Postaţi un comentariu