Expoziție despre Stația Spațială Internațională și agricultura „conectată”, la Institutul Francez din Cluj

Ce tip de știință se face la bordul Stației Spațiale Interaționale (ISS), care este impactul ei pe Pământ și ce urmează după ce aceasta va fi scoasă din uz sunt doar câteva dintre întrebările la care încearcă să răspundă expoziția Stația Spațială Internațională: Care e bilanțul ei științific? (ISS: Quel bilan scientifique?) prezentată la Institutul Francez din Cluj.

Expoziția a fost realizată cu prilejul misiunii în spațiu a astronautului francez Thomas Pesquet și cuprinde o evaluare prin text și imagini asupra contribuției reale aduse de cercetările desfășurate la bordul Stației Spațiale Internaționale. Textele expoziției sunt semnate de Barbara Vignaux, în traducerea Danei Georgescu, avându-i în calitate de redactori șefi pe Isabelle Bousquet și Alain Labouze (Science Actualités/Cité des sciences et de l’industrie).

Thomas Gautier Pesquet este un inginer și pilot aerospațial și astronaut al Agenției Spațiale Europene (ESA). În 2014, el a fost ales de ESA pentru o misiune de șase luni la bordul Stației Spațiale Internaționale, începând cu luna noiembrie a anului 2016. Astfel, până în iunie 2017, francezul a făcut parte din Expediția 50 și 51 ca inginer de zbor, fiind al patrulea francez care a efectuat o ședere la bord. Misiunea lui Thomas Pesquet a fost orientată spre cercetarea medicală și fiziologia umană: ecografie la distanță, cască cu realitate virtuală pentru studiul reacțiilor creierului în stare de imponderabilitate, un nou dispozitiv de monitorizare a sistemului cardiovascular.

Pe lângă alte informații legate de astronautul francez, expoziția prezintă detalii tehnice interesante despre construcția Stației Spațiale Internaționale. De exemplu, vizitatorilor le este explicat că ISS realizează un tur complet în jurul Pământului în 90 de minute, astfel încât astronauții asistă la 16 răsărituri și apusuri ale Soarelui în fiecare zi. ISS a costat aproximativ 100 de miliarde de Euro, din care opt miliarde plătiți de Europa, adică un euro pe cap de european, timp de 20 de ani, potrivit Agenției Spațiale Europene. Aproape 90% din costul contribuției europene la ISS este suportat de Germania (41%), Franța (28%) și Italia (20%).

Inițial programată să se încheie în 2012, viața ISS va fi prelungită fără îndoială până în 2024, poate chiar până în 2028. Deja o candidată care ar putea să o urmeze este viitoarea mini-stație spațială în jurul Lunii. Construcția sa este cercetată de ISECG (International Space Exploration Coordination Group), care reunește agenția americană (NASA), rusă (Roscosmos), europeană (ESA) și japoneză (Jaxa). Ea va fi amplasată pe o orbită lunară foarte stabilă, ușor accesibilă de pe Pământ, și ar avea ca obiectiv pregătirea explorării spațiale din viitor, inclusiv zboruri cu echipaj uman până pe Marte. China, scoasă din ecuație în proiectul ISS, guvernul american interzicând agenției NASA să coopereze cu această țară, se implică și ea în construcția unei stații în orbita terestră joasă, cu obiectivul de a avea o prezență umană permanentă în spațiu începând cu 2022.

O altă secțiune a expoziției cuprinde texte și imagini despre modul în care serviciile digitale sunt utilizate de fermieri în agricultură, fiind aduse în discuție și obstacolele în calea dezvoltării „agriculturii conectate”. Oare nu există un risc al pierderii cunoștințelor și al tradițiilor agricole odată cu dezvoltarea asistenței digitale? se întreabă autorii expoziției.

Expoziția poate fi vizitată până în data de 16 februarie la Mediateca Institutului Francez din Cluj-Napoca, str. Ion I.C. Brătianu, nr.22.