„Elling” şi „În trafic”, premierele sfârşitului de noiembrie la Teatrul Naţional

Teatrul Naţional Cluj-Napoca anunţă premiera a două spectacole la sfârşit de noiembrie, evenimente care vor avea loc atât în Sala Mare a teatrului cât şi Studio “Euphorion”.

Astfel, joi, 27 octombrie, de la ora 19.00 este programat spectacolul „Elling” de Axel Hellstenius şi Petter Naess, adaptat după romanul Fraţi de sânge de Ingvar Ambjørnsen. Spectacolul este regizat de Sorin Misirianţiu, din distribuţie făcând parte: Dan Chiorean (Elling), Ovidiu Crişan (Kjell Bjarne), Elena Ivanca (Gunn), Miron Maxim (Frank Asli), Radu Lărgeanu (Johan), Adriana Băilescu (Reidun Nordsletten).

Ingvar Ambjørnsen s-a născut la 20 mai 1956 la Tønsberg, Norvegia. Scrierile lui, realiste, prezintă mai ales partea întunecată a vieţii, iar eroii săi, persoane aflate la marginea societăţii, sunt privite cu căldură şi simpatie. Romanul său Fraţi de sânge (1996) face parte din tetralogia Elling, care cuprinde şi romanele: Vedere din paradis (1993), Dansul păsării (1995) şi Iubeşte-mă şi mâine (1999). Fraţi de sânge a fost dramatizat de Axel Hellstenius în colaborare cu regizorul Petter Naess şi transformat în filmul de succes Elling, nominalizat la Premiile Oscar pentru Cel mai bun film străin în 2002. Piesa Elling a fost jucată pe mai multe scene europene printre care, la Trafalgar Studios din Londra (2008). Montarea a fost nominalizată pentru Premiul Laurence Olivier, la categoaria „Cea mai bună comedie”.

Elling rămâne fără mama sa la vârsta de 40 de ani. Este trimis într-un azil, unde îl cunoaşte pe Kjell Bjarne, un uriaş de aceeaşi vârstă, inocent, virgin, cu gândul numai la femei. După doi ani petrecuţi în stabilimentul de la Broynes, eroii sunt mutaţi, printr-un program special finanţat de stat în vederea reintegrării în societate, într-un apartament în care ei trebuie să se descurce singuri. Un asistent social îi va îndruma şi supraveghea, îi va învăţa să trăiască. Iniţial, sunt speriaţi de soneria telefonului, de faptul că trebuie să iasă în oraş la cumpărături, dar încetul cu încetul, cei doi găsesc modalităţi de a se integra în societate, Elling descoperindu-şi chiar talentul de poet. Spectacolul prezintă drumul integrării în societate a celor doi singuratici, înspăimântaţi de ideea de a intra în contact cu viaţa socială. Un drum plin de momente comice şi de o profundă tandreţe umană.

0658_0caa0„În trafic”

A doua premieră a săptămânii la Teatrul Naţional este spectacolul “În trafic” de Alina Nelega, care va avea loc în Studioul „Euphorion“ vineri, 28 noiembrie 2014, de la ora 19:00. Piesa Alinei Nelega a primit premiul pentru cea mai bună piesă românească a anului 2013, la Galele UNITER din acest an.

Spectacolul este regizat de Tudor Lucanu, iar din distribuţie fac parte, Irina Wintze, Angelica Nicoară, Anca Hanu, Diana Buluga , Patricia Brad şi Alexandra Tarce

Şase femei şi un câine, având ca pretext un accident rutier – care se dovedeşte a fi, de fapt, o crimă -, îşi povestesc „felii” din viaţă într-o succesiune de şapte monologuri interioare. Cu bune, dar mai ales cu rele. Cele şapte poveşti sunt tot atâtea reflecţii asupra „virusului milei”, asupra euthanasierii câinilor şi asupra condiţiei femeii-poliţist. Altfel spus, asupra relaţiilor dificile şi denaturate dintre oameni. Un spectacol care ne provoacă şi mai ales ne dă răgazul să gândim.

Alina Nelega declara într-un interviu ce anume a inspirat-o în scrierea acestui text: „Am auzit la un moment dat o ştire, cum că în Bucureşti, într-un sens giratoriu un bărbat a fost împuşcat de către o femeie. A fost un conflict, o neacordare de prioritate, el s-a dus la ea şi a început să facă scandal, ea a scos un pistol şi l-a împuşcat. Mi s-a părut o ştire cu totul extraordinară, eu circul foarte mult cu maşina, şi violenţa în trafic este o realitate foarte pregnantă, nu doar violenţa de limbaj. Am văzut cu ochii mei tot felul de scene violente în trafic. Apoi am aprofundat puţin ştirea şi am început să văd personaje, am început să văd oameni, am început practic să văd o lume extrem de prezentă la noi în România. Acest incident este folosit drept pretext pentru a arăta că un act de o extremă violenţă, o crimă, opreşte viaţa în loc. De fapt e o imagine a unei realităţi într-un sens giratoriu. Suntem cu toţii într-un astfel de sens giratoriu, conflictul apare între sensul de rotaţie al giratoriului şi incidentul care opreşte lumea în loc“.


Publicitate

Postaţi un comentariu