Destinul Fabricii de Pensule se rescrie: Software în loc de artă și alt început într-un nou spațiu

Foto: Dan Bodea

Ultimii trei ani din viața Fabricii de Pensule așa cum o știm astăzi, ca exemplul cel mai relevant de conversie a unei clădiri industriale într-un spațiu cultural independent și pe care fie că îl frecventai, sau nu, îl asociai cu creația și difuzarea artei contemporane, s-au dovedit a fi extrem de agitați.

De curând a început ultimul sezon din ceea ce a fost serialul care a acaparat interesul iubitorilor de artă din toată lumea. Clădirea care a găzduit timp de zece ani o comunitate reprezentativă de artiști, precum și sute de evenimente de artă vizuală și performativă va primi o nouă funcționalitate. Când în 2009 fabrica a început să coaguleze artiști și ONG-uri a fost o revelație pentru toți. Cu atât mai mult cu cât a ieșit neașteptat de bine. Lotul de „staruri”, artişti care erau în acei ani pe cale de consacrare în Vest (Adrian Ghenie, Șerban Savu, Ciprian Mureșan, Victor Man, Mircea Cantor, Marius Bercea, Mircea Suciu, Cristian Rusu), care au tras-o după ei, au ajutat-o să funcţioneze şi să se afirme.

După scindarea din 2016, când marea familie din fabrică s-a divizat în două entități (din care a rezultat Centrul de Interes format la inițiativa Federației Artiștilor și Galeriștilor din Fabrica de Pensule și a Asociației Artiștilor din Fabrica de Pensule care s-au desprins de Fabrica de Pensule), în 2017 proprietarul fabricii anunța un amplu proces de renovare și de reconfigurare a spațiilor.

În timp ce Federația Galeriilor și Artiștilor din Fabrica de Pensule (FGAFP), care are în componența sa atât galerii care au pus, în 2009, bazele spațiului de artă contemporană Fabrica de Pensule din Cluj-Napoca, cât și asociații care s-au alăturat pe parcurs acestui spațiu de creație, funcționează de doi ani în Centrul de Interes de pe strada Fabrica de Chibrituri, colectivul rămas în Fabrica de Pensule din 2016 își caută un nou sediu și noi spații de exprimare artistică.

Citiți și:

Dispută între fondatorii spațiului de cultură Fabrica de Pensule din Cluj

Clădirea renovată a Fabricii de Pensule/ Foto: Dan Bodea

Planul pentru etajele clădirii Fabricii de Pensule situată pe Strada Henri Barbusse, nr. 59-61, era să găzduiască un al treilea tip de producție după cel axat pe realizarea de pensule, urmat la câțiva ani de producția artistică, respectiv producția IT. Evenimentele culturale s-au mutat la parterul ansamblului și renovarea a acaparat mult din timpul și energia dedicate inițial organizării programului de spectacole și expoziții.

La final de 2017, pe fundalul instabil în care funcționa și încă funcționează sectorul cultural independent, organizatorii festivalului de arte performative Temps d’Images, găzduit în mare parte în spațiile Fabricii de Pensule, anunțau o ultimă ediție. „Dacă aproape în fiecare an eram obligați să începem totul de la zero, anul viitor o vom lua de la zero în alte direcții”, preciza atunci Miki Braniște, directorul festivalului.

Din fericire, stagiunea de spectacole a continuat și în 2018, pentru ca în aprilie 2019  managerii culturali Miki Braniște și Kinga Kovács să anunțe un program care marca trecerea fabricii într-o nouă etapă: O etapă în care accentul se mută de pe producție pe cercetare artistică și pe transferul de expertiză către o nouă generație de artiști și lucrători culturali.

Se difuzează ultimul sezon

În urmă cu o săptămână, în cadrul unei conferințe de presă, echipa Fabricii de Pensule a prezentat programul ultimului sezon în care Fabrica mai desfășoară activități în spațiul vechi, noua strategie care să o definească, precum și intenția de a se muta într-un nou sediu în 2020. Zece ani cu schimbări esențiale și cu un punct culminant: plecarea dintr-o clădire care a ajuns să însemne pentru comunitate mai mult decât oamenii din ea. Ce va însemna asta pentru Fabrica de Pensule și pentru echipa care își dorește să continue proiectul? Ce vine după Școala de la Cluj?

 „Pentru mine este esențial ca noua generație să vină cu aspirațiile ei și să facă ceea ce crede că e important. Mi se pare foarte important să creăm o legătură între generația care a clădit Fabrica de Pensule și generația artiștilor tineri. Noi am avut momentul nostru și e timpul lor acum. După zece ani și extrem de multe sacrificii, obosești. Dar așa se întâmplă când iubești atât de mult o idee”, a precizat pentru Transilvania Reporter curatorul programului de arte performative al Fabricii de Pensule, Miki Braniște, care a făcut parte din echipă începând cu 2009 și mult mai susținut din 2012, când s-a mutat în Cluj-Napoca.

De anul trecut echipa Fabricii de Pensule s-a gândit să lucreze la o nouă strategie pe domeniile arte vizuale și artele spectacolului, începând inclusiv cu schimbarea ierarhiei direcțiilor pe care le aveau și cu punerea accentului pe formare profesională și doar apoi pe producție, difuzare și mediere culturală. Au decis ca formarea să fie primul pilon al acestei strategii, dată fiind experiența acumulată de oamenii care au format Fabrica de Pensule. „Toată lumea a auzit de Școala de la Cluj, dar puțini s-au întrebat ce vine după Școala de la Cluj”, a precizat Miki Braniște. Ca urmare, noua strategie vine în întâmpinarea artiștilor tineri cu șansa de a învăța din experiența oamenilor formați la Fabrica de Pensule.

Plecarea din fabrică era inevitabilă, a adăugat managerul cultural Miki Braniște, doar că pentru multă lume era foarte greu de acceptat.

 „Când am avut primele semne că nu vom mai avea spațiu în fabrică am început să ne uităm la ofertele de pe piață. Oricine ar fi fost în locul proprietarului ar fi procedat, cred, la fel. Toate negocierile și căutările au creat o mare nesiguranță care pe mulți dintre noi ne-a obosit. Până la urmă, vara aceasta am decis să ne relocăm și am găsit o casă lângă Clubul CFR, pe strada Constantin Dobrogeanu Gherea care va funcționa ca spațiu pivot. Casa are două încăperi de birouri și un spațiu mai mic de expoziție. Ceea ce ne dorim este să avem colaborări mult mai concrete cu instituțiile din oraș. Ne-am dat seama că am fost autosuficienți prea multă vreme. Aveam spațiile noastre, nu colaboram cu altcineva și cred că schimbarea este binevenită. Colaborările te fac mai conștient de preocupările celorlalți, de ceea ce poți face tu împreună cu ceilalți. De asemenea, alături de partenerii de la Asociația teatrală Shoshin vom mai avea un spațiu central care este în proces de amenajare”, a spus Miki Braniște.

Fabrica de software

În 2009 a fost convenabil ca spațiile fabricii să fie ocupate de artiști, în condițiile în care nu existau bani de investiții. Dar planul de investiție imobiliară a existat tot timpul. În martie 2017, Mircea Filip, Manager General al S.C. Perom SA, proprietarul Fabricii de Pensule, declara că în toți acești ani, de când a cumpărat fabrica de pe bursă a fost decizia lui și a asociaților săi să păstreze o chirie mică, menținând firma pe un profit minim. Spera atunci, în 2017, ca prin reamenajare să crească un pic profitul. Astăzi, Mircea Filip declară că încă nu este luată o decizie finală cu privire la parterul clădirii, care are un spațiu ofertant pentru organizarea evenimentelor cu caracter cultural. În privința etajelor, renovarea este finalizată fiind obligat de contractele încheiate cu mai multe firme de IT să execute cât mai repede lucrările.

„După sezonul de expoziții pe care artiștii îl au în desfășurare, vom avea o discuție finală. Nu înseamnă că vor fi scoși afară. Încă nu am lua o decizie. Practic, configurarea parterului e pregătită și pentru ei și se poate adapta nevoilor lor. Singura ezitare pe care o am este legată de deranjul pe care l-am putea face cu aceste lucrări. Dar discuția nu este încheiată. Știu că au început să își caute spațiu în altă parte, dar ce pot să spun este că 99% va exista și la parterul fabricii un spațiu de evenimente, fie o galerie, sau o mică sală care ar putea să le revină lor. În cea mai mare parte, clădirea este ocupată acum de firme de IT. Renovarea etajelor superioare este aproape încheiată, mai avem doar parterul de amenajat”, a precizat Mircea Filip pentru Transilvania Reporter.

Proprietarul le-a spus coordonatorilor proiectului Fabrica de Pensule să îi lase timp să își amortizeze investiția cu etajele, urmând să caute împreună posibilități de colaborare pentru parterul clădirii.

„Din ceea ce știu, și ei trebuie să se regrupeze. Încă încerc să găsesc soluții. Cert este că voi încerca să păstrez elemente care să trimită la ceea ce a însemnat fabrica în ultimii zece ani. Unul dintre artiști, Răzvan Anton, va crea o mică poveste legată de trecutul fabricii. Inclusiv evenimentul de relansare a unei firme de software se va referi la «fabrica de software», ceea ce este un prilej pentru artiști să se promoveze. Lucrurile se pot lega. Conceptul de renovare este interesant, de asemenea. De exemplu pe intrarea principală, se află o lucrare de-a lui Radu Comșa, gardul în sine este o lucrare de-a lui Radu Cioca,  iar liftul a păstrat accente artistice. De asemenea, lucrarea lui Vhils, la intrarea în curte, rămâne acolo indiscutabil”, a mai spus Mircea Filip.

Dacă echipa fabricii nu ar fi luat decizia să plece din clădire începând cu anul viitor, procesul de redefinire nu s-ar fi putut face, consideră Miki Braniște. Oamenii erau atât de atașați de locul acela și de modul în care și-au construit proiectele și identitatea, încât dacă mai rămâneau mult timp acolo ar fi fost imposibil să li se schimbe viziunea asupra a ceea ce fabrica ar trebui să fie în viitor.

„Este clar că va trebui să stabilim și un nou nume pentru proiectul nostru. Important este ca acest proiect să fie preluat și condus de noua generație de artiști și să reprezinte ceea ce cred ei, nu ceea ce credem noi. Desigur, la partea de schimbare a strategiei a lucrat toată echipa. Am constatat că în momentul cel mai fragil ajungi să ai discursul cel mai coerent”, a spus Miki Braniște.

Există și voci din exteriorul comunității Fabricii de Pensule care spun că ceea ce au reușit unii să clădească cu succes într-o perioadă în care nu existau prea multe alternative pentru tinerii artiști, alții au dărâmat cu neobrăzare pentru că nu au știut să își învingă orgoliile.

„Fabrica de Pensule, cred eu, este suma tuturor oamenilor care au fost acolo, respectiv a celor 60 care au format acel colectiv la un moment dat. Părerile sunt întotdeauna împărțite în ceea ce privește atribuirea meritelor. Nu toată lumea a avut perspectiva asupra identității colective, a locului creat de o colectivitate. Evident că anumiți oameni au avut o contribuție majoră, cum este Adrian Ghenie care a susținut financiar acest loc prin acte de generozitate majore, dar Fabrica este suma proiecțiilor fiecăruia dintre noi, a împlinirilor și neîmplinirilor noastre. Acest proiect a rezistat timp de zece ani pentru că fiecare a crezut în ceva și a dat tot ce a avut mai bun pentru a face lucrurile să meargă. Fără această energie comună nu ar fi existat nimic. Energia aceasta însă s-a disipat”, explică Miki Braniște.

Selfie concert cu Ivo Dimchev. În deschiderea programului Fabrica de Pensule-10 ani

Selfie concert cu Ivo Dimchev

Selfie concert cu Ivo Dimchev

Ceea ce reprezintă acum Fabrica nu reflectă ceea ce a fost, spune Miki Braniște. Dacă va intra într-o nouă etapă de existență, existența aceasta va fi diferită, tocmai pentru că nu va mai fi pol de producție, ci pol de formare.

„Nu vor mai exista atât de multe individualități care să coloreze locul. Nu va mai exista o comunitate într-un spațiu, ci un program și oamenii care contribuie la acest program. Ceea ce s-a întâmplat la Fabrica de Pensule atunci a fost un context unic care nu cred că se va mai repeta. Mai demult, fiecare galerie avea programul ei, cu o anumită coerență asumată, dar acum nu mai suntem un spațiu care găzduiește ateliere de artiști. Dacă în trecut nu exista un curator pe arte vizuale al fabricii, acum există curatori cu experiență, ceea ce va aduce o anumită stabilitate”,  precizează Miki Braniște.

De exemplu, programul de arte vizuale al acestui ultim sezon de evenimente la Fabrica de Pensule este curatoriat de Răzvan Anton, Cristina Curcan și Mihai Iepure-Gorski, în timp ce curatorul programului de arte performative este Miki Braniște.

Procesul de redefinire a Fabricii de Pensule nu va fi ușor și cu siguranță va fi plin de încercări. Pe o piață unde prețurile imobiliarelor depășesc cu mult posibilitățile majorității populației orașului și unde proprietarii sunt mereu în căutare de profit, va fi greu să închei contracte pe termen lung. Ca urmare, previziunile ca proiectul să aibă continuitate în același spațiu timp de cel puțin zece ani, cum a  avut la Fabrica de Pensule, nu sunt foarte optimiste.

„E nevoie de mai multă solidaritate între operatorii de artă independentă pentru a găsi soluții. Trebuie să avem o întâlnire cu reprezentanții Primăriei Cluj-Napoca pentru a prezenta nevoile sectorului. Clujul are plusul unui buget destul de mare alocat sectorului cultural, dar există și nevoia unui spațiu comun și a unei infrastructuri care să ne ofere condiții de mișcare. Un ajutor ar putea veni din partea Centrului Cultural Clujean prin rolul de mediator și să exprime mai bine cerințele și soluțiile pe care le avem. Premise de colaborare există”, explică Miki Braniște.

Foto: Pagina de Facebook Fabrica de Pensule

În ceea ce privește programul acestui ultim sezon, care marchează zece ani de existență a Fabricii de Pensule, a fost determinat și el de situația precară din ultimii ani. Stagiunea internațională, de exemplu, se numește Fabrica în tranzit, reprezentând cel mai bine momentul actual în care se află spațiul și programul artistic al Fabricii de Pensule. De asemenea, o metaforă la situația prezentă este spectacolul „Addressless-vagabond role game”, o producție maghiară în care publicul acceptă convenția de a se afla în poziția unei persoane fără adăpost. Mai mult, weekendul trecut Fabrica de Pensule a fost spațiul unde au avut loc mai multe discuții pe tema artei contemporane și a nevoii de spații publice care susțin și produc artă independentă cu invitați din sectorul cultural.

Stagiunea continuă până la sfârșitul lunii noiembrie cu spectacole, talk-uri, workshop-uri pentru artiști aflați la început de drum și expoziții, organizate în parteneriat cu mai multe instituții și spații de cultură din oraș. Un astfel de exemplu este expoziția The Museum Affair. Exerciții de grefare a spațiului muzeal clujean va avea vernisajul în data de 17 octombrie 2019, la Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, începând cu ora 18:00. Printre piesele de muzeu ale celor 4 muzee partenere (Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Muzeul Etnografic al Transilvaniei, Muzeul Zoologic UBB, Muzeul Botanic UBB) vizitatorii vor avea ocazia de a descoperi lucrări de artă contemporană aparținând artiștilor vizuali din comunitatea Fabricii de Pensule: Alina Andrei, Răzvan Anton, Maria Balea, Dragoș Bădița, Radu Cioca, Teodora Cioca,  Oana Fărcaș, Robert Fekete, Cristina Gagiu, Mihai Iepure-Gorski, Mihaela Hudrea, Lucian Indrei, Thea Lazăr, Duo van der Mixt, Mirela Moscu, Ciprian Mureșan, Musz, Flaviu Rogojan, Cristian Rusu și Șerban Savu. Expoziția va putea fi vizitată până în data de 13 decembrie.

Programul complet al Fabricii de Pensule-10 ani îl puteți afla de pe site-ul oficial.

Postaţi un comentariu