Cele mai noi progrese în cercetarea autismului, explicate la Cluj de doctorul Sergiu Pașca de la Universitatea Stanford

Foto: Dan Bodea

Ce știm în acest moment despre dezvoltarea creierului uman și cât de aproape este cercetarea în ceea ce privește înțelegerea proceselor care stau la baza unor tulburări psihice precum autismul sau schzofrenia, sunt întrebările la care a încercat să răspundă cercetătorul roman Sergiu Pașca în cadrul unei conferințe desfășurate la Cluj, în Aula Magna a Universității Babeș-Bolyai.

Neurobiologul Sergiu Pașca, absolvent al Universității de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu” în 2007, a fost preocupat de înțelegerea autismului încă din studenție, publicând primul său studiu în revista Life Sciences în 2006. În prezent, își desfășoară activitatea în cadrul Departmentului de Psihiatrie și Științe Comportamentale de la Facultatea de Medicină a Universității Stanford, laboratorul său de cercetare fiind la ora actuală unul dintre cele mai competitive grupuri în cercetarea pe celule stem cu aplicații în psihiatrie. Universitatea Stanford este situată în Sillicon Valley, are în prezent în jur de 15.000 de studenți și aproximativ 2000 de membri ai corpului profesoral, din care 32 dețin premiul Nobel.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Doctorul Sergiu Pașca a împărtășit studenților mediciniști câteva dintre cercetările laboratorului său din ultimii doi-trei ani.

„Laboratorul meu este interesat de dezvoltarea creierului cu aplicații pentru bolile asociate cu dezvoltarea creierului. În mod particular suntem interesați de autism și de schizofrenie, principalele boli psihiatrice asociate cu dezvoltarea creierului. În momentul actual avem în jur de 300 de gene asociate cu autismul și variante ale acelor gene și sunt cel puțin 108 regiuni ale genomului uman asociate cu schizofrenia. Asta nu înseamnă că aceste gene dau autism sau schizofrenie în mod automat. Majoritatea au efecte destul de mici. Ceea cu adevărat ne lipsește în acest moment este informația despre celulele și circuitele care stau în spatele acestor boli psihiatrice, respectiv posibilitatea de «a atinge» celulele respective. De 7-8 ani avem în arsenalul nostru, al cercetătorilor bolilor psihiatrice și cred că ne va ajuta să ne apropiem mai mult de ceea ce oncologii sau biologii cancerului pot să facă, așa-numitele modele celulare ale bolilor psihiatrice, ceea ce înseamnă posibilitatea de a recrea în laborator o bucățică de cortex uman pentru a-l studia precum studiezi un țesut canceros”, a precizat doctorul Sergiu Pașca.

Cortexul uman este o structură foarte frumos organizată, a spus cercetătorul român, iar laboratorul său a reușit să împingă domeniul înspre noi modalități de a genera un cortex, cu neuroni funcționali, care comunică unii cu alții și care se organizează în mod similar cu ceea ce există în creier.

„Avem în acest moment bucăți de țesut cerebral, unele dintre ele de 600 de zile menținute în laborator. Trăim într-o perioadă norocoasă în ceea ce privește cercetarea neurobiologică pentru că avem multe studii care ne-au permis să demonstrăm că după aproximativ 20 de săptămâni de dezvoltarea în laborator putem obține un țesut cerebral asemănător cu cortexul uman aproape de săptămâna 30 de gestație. Noi nu recreăm creiere umane în laborator, ci vrem să generăm o porțiune a creierului pentru a înțelege procesele care stau la baza bolilor de care suntem interesați” a explicat doctorul Sergiu Pașca.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Cercetătorul a precizat la Cluj că în acest moment nu este înțeleasă complexitatea acestui grup de boli în care intră autismul sau schizofrenia, dar că este foarte important că în aproximativ 20% din cazurile de autism poate fi indicat un anumit factor genetic.

„Speranța este ca la un moment dat să adresăm terapeutic toate mutațiile acestor boli. Cea mai mare întrebare în domeniu rămâne în ce măsură se pot reversa anumite anomalii ale dezvoltării creierului. Eu, în general, dau speranțe pentru că disperarea nu duce la nimic. Finanțarea este în continuare mică pentru cercetare și avem nevoie de cât mai mulți cercetători tineri care să se implice în acest domeniu. Probabil am număra într-o sală toți cercetătorii de calibru din lume care studiază domeniul autismului. Din păcate, deși avansăm, nu mă aștept să facem progrese în fiecare an, dar speranța mea este că la un moment una dintre aceste descoperiri va face o diferență pentru anumiți pacienți. Nu va exista un miracol care să vindece toți pacienții, dar în momentul actual un lucru care sigur ajută este terapia comportamentală. Un motiv încurajator este faptul că o proporție din pacienții de autism, care atinge aproape 10%, datorită terapiei comportamentale, pierd acest diagnostic în timp. Cel mai bun predictor pe termen lung al stării de bine al unui pacient de autism este în acest moment un părinte implicat. Dacă vom ajunge să facem un diagnostic intrauterin este greu de spus tocmai datorită unui număr foarte mare de gene asociate autismului. Revoluția genetică se apropie de sfârșit în autism și încercarea este să vedem mai departe ce fac acele gene și la ce greșeli duc în dezvoltarea creierului, pentru a le repara”, a transmis doctorul Sergiu Pașca la Cluj.

Organizatorul evenimentului de joi, 14 aprilie, a fost Laboratorul de Neuroștiințe Cognitive de la Departamentul de Psihologie, Facultatea de Psihologie și Științe ale Educației, Universitatea Babeș-Bolyai.

Distribuie:

Nu există Comentarii

Postaţi un comentariu