Viața sub COVID-19: Socializare în vremea pandemiei și distanțarea socială ca responsabilitate

Foto: Dan Bodea

Pe măsură ce noul coronavirus se răspândește în aproape toată lumea, cu peste 170.000 de cazuri în dimineața zilei de luni, 16 martie, oficialii din domeniul sănătății și reprezentanții guvernelor lumii încearcă să înțeleagă cât mai bine semnificația a ceea ce înseamnă pandemie.

O metodă recomandată de experți și de centrele de control și prevenție a bolilor pentru a limita riscul de expunere a unei persoane la noul virus este distanțarea socială. Mai jos vă prezentăm câteva selecții de articole utile din presa internațională în care experți din diverse domenii fac sugestii despre modul în care ar trebui să ne raportăm la distanțarea socială.

Ce este distanțarea socială?

În articolul publicat de TIME în 11 martie cu titlul What Is ‘Social Distancing?’ Here’s How to Best Practice It as Coronavirus Spreads-Ce este distanțarea social?Iată cum puteți să o puneți în aplicare pe măsură ce coronavirusul se răspândește”, Susy Hota, specialist în boli infecțioase și epidemiolog din cadrul spitalului de cercetare de la Universitatea din Toronto-Rețeaua de Sănătate a Universității din Toronto (UHN), Canada și Denise Rousseau profesor de comportament organizațional și politici publice la Universitatea de cercetare Carnegie Mellon explică diferența dintre distanțarea socială și auto-carantină sau izolare, practici utilizate pentru a reduce răspândirea coronavirusului. Diferența cheie este că o carantină sau o izolare restricționează circulația persoanelor într-o anumită zonă pentru a limita transferul și răspândirea unei infecții. Distanțarea socială nu plasează astfel de restricții de localizare, ci este o practică comportamentală pentru a scădea riscul în majoritatea circumstanțelor.

„Distanțarea socială este un termen foarte general, așa că există diferite tipuri de măsuri care pot intra sub incidența ei”, spune Susy Hota. Oamenii care aleg (sau li se permite) să lucreze de acasă se supun distanțării sociale, spune ea, la fel ca organizațiile care anulează adunările și evenimentele cu număr mare de persoane. „Toate aceste măsuri încearcă să obțină aceleași lucruri… dar [cu] tactici ușor diferite și nuanțe ușor diferite”.

Există un moment în desfășurarea fiecărei epidemii, atunci când oficialitățile recunosc că, în ciuda celor mai bune eforturi, un inamic microbian invizibil a reușit să-i depășească. Iar societatea de astăzi trăiește aceste vremuri.

În mod deosebit, factorul de risc este legat atât de sine, cât și de alții.

Cum ar trebui să implementeze oamenii distanțarea socială?

Rousseau explică că distanțarea socială este un răspuns la ideea că, în timpul unui focar de boală, mulți oameni pur și simplu nu pot sta acasă permanent. „Oamenii au vieți pe care trebuie să continue să le trăiască”, spune ea.

Atât Susy Hota, cât și Denise Rousseau recunosc că există anumite cazuri în care este greu să păstrezi un grad de distanță corespunzător față de alte persoane – atunci când călătorești cu transportul public, de exemplu, sau când urci într-un lift. Accesarea serviciilor publice, cum ar fi oficiul poștal, banca sau un magazin alimentar poate fi, de asemenea, o provocare. Distanțarea socială în aceste cazuri înseamnă a face tot posibilul de a evita astfel de locuri.

Hota și Rousseau sunt printre numeroșii experți care consideră că distanțarea socială este un pas important pentru toți, cea mai dificilă parte în tot acest proces fiind să-i determini pe oameni să-i  recunoască impactul.

„Sună simplu, sună plictisitor și nu este atât de interesant, așa că este greu să îi determinăm pe oameni să își schimbe comportamentele”, spune ea. „Este greu să captezi atenția oamenilor asupra unor lucruri care sună atât de simplu”. Dar în cazul de față este cel mai important.

Publicația The Atlantic vorbește, la rândul ei, într-un articol extrem de interesant intitulat The Art of Socializing During a Quarantine-Arta de a sociliza în timpul unei carantine, despre cum poți replica plăcerea de socializare în condițiile distanțării sociale, oferind în acest sens câteva strategii:

Păstrați obiceiul de a lua masa și a bea ceva „împreună”

Celor mai multor oameni, probabil, nu le va fi greu să-și amintească să rămână în contact cu cei mai buni prieteni în timp ce stau acasă, însă prânzurile ocazionale cu colegii de muncă sau întâlnirile întâmplătoare în cafenele pot deveni într-adevăr o problemă. Specialiștii în comunicare intervievați în articol recomandă programarea unor „ședințe” de videochat în care să discuți cu colegii mâncând „împreună” în fața laptopurilor, simulând astfel întâlnirile pe care le aveați la prânz în zilele obișnuite. A face acest gest nu semnalează decât faptul că îți pasă de acea relație dincolo de mesajele text pe care oricum le folosești în alte momente ale zilei.

Luați legătura cu prieteni de departe și de aproape

Apelurile telefonice și videochat-ul sunt de asemenea potrivite ca „forme profunde de conexiune umană”.  Revizuiți lista persoanelor care vă interesează cu adevărat și cu care nu aveți timp să vorbiți foarte mult. Acum, în condițiile în care calendarele sociale ale oamenilor sunt rare, este cea mai bună ocazie să îți planifici lista de angajamente sociale la distanță.

Folosiți o varietate cât mai mare de instrumente media

Conversațiile „sincrone” cărora le acordați toată atenția (precum cele avute în timp real la telefon sau videochat) pot favoriza apropierea, dar la fel de favorabile pot fi mesajele scurte către apropiați sau partajarea unor linkuri.

O altă recomandare este de a-ți dedica timp pentru cei dragi, dar să îi integrezi în doze mici într-o zi obișnuită de stat acasă. Mai exact poți să inițiezi un videochat cu un prieten sau cu persoana iubită și apoi lăsați-l „să curgă” pe fundal timp de o oră sau două în timp ce vă desfășurați ziua. Pare un pic intruziv, dar multe cupluri în relații de lungă distanță o fac, descoperind că aceste practici le permit să petreacă timp împreună, discutând intermitent ca și cum ar trăi în același spațiu.

O altă formă de interacțiune, mai pasivă, este vizionarea unui film sau a unei emisiuni TV în același timp cu celălalt, de la distanță pentru aceasta existând instrumente pentru sincronizarea Netflix pe mai multe computere și pentru transmiterea acelorași videoclipuri pe ecrane diferite.

Arătați-vă sprijinul pentru cei din jur (sau doar spuneți-le că sunteți disponibil pentru ei)

Un element important pentru a vă simți conectat social este să primiți sprijin din partea celorlalți sau cel puțin să știți că sprijinul este acolo pentru a apela la nevoie, potrivit lui Julianne Holt-Lunstad, profesor de psihologie la Universitatea Brigham Young.

Acest sprijin poate lua o varietate de forme. Ar putea fi „tangibil” – o ofertă de a-i duce mâncare unui prieten, dacă este nevoie. Ar putea fi „informațional” – ca răspuns la nevoia unui prieten îngrijorat care nu știe cum să gestioneze un aspect al vieții în timpul unei pandemii, sau ar putea fi „emoțional” – doar pentru a vedea cum trece cineva apropiat prin situația de criză.

Conectați-vă cu persoanele din propria ta casă

Viața sub coronavirus este guvernată de incertitudine și îngrijorare, dar poate fi și o modalitate de a ne bucura cu adevărat, de această dată împreună, de viața în familie, prin jocuri și plimbări în natură, activități pe care de multe ori ai tendința să le amâni într-o zi obișnuită.

Luptă-te cu monotonia

Deși nu este un element de conectare socială, în sine, poți ieși din casă pentru schimbarea peisajului. De exemplu, cu distanțarea socială adecvată, mersul pe jos poate oferi o soluție de a nu privi mereu patru pereți și aceleași piese de mobilier prea mult timp. În plus, puteți programa un apel telefonic cu un prieten pentru o perioadă în care amândoi puteți merge la plimbare. Nu va fi ca și cum l-ai avea alături, dar cel puțin va ieși fiecare din casă.

Unii oameni care lucrează de acasă îmbracă o ținută diferită atunci când încep să lucreze, pentru a-i ajuta să diferențieze între viața „de birou” și viața de acasă. Poți face același lucru și în conversația cu un prieten prin videochat, chiar dacă pare o abordare disperată. Cu siguranță însă îți va îmbunătăți starea de spirit.

Aduceți-vă aminte că socializarea nu e întotdeauna distractivă

Este important să nu uităm că relațiile umane nu sunt întotdeauna plăcute. O pauză în acest sens poate fi chiar benefică.

[stextbox id=’custom’]

Alte articole din presa internațională pe această temă:

The New York Times: „Please, Don’t Go Out to Brunch Today-Vă rog, nu mergeți la brunch astăzi”

„Distanța socială este o responsabilitate. Nu este vorba despre panică și carantină pentru a vă proteja sinele, ci pentru a-i proteja pe ceilalți din jurul vostru. Puteți face FaceTime sau videochat cu prietenii și familia. Petreceți o noapte uitându-vă la aceleași filme, creați un club de carte virtual. Mănâncați, beți și încercați să vă relaxați”.

Una dintre cele mai concise analize cu privire la răspândirea coronavirusului și la importanța distanțării sociale este oferită de Washington Post în articolul din 14 martie intitulat „Why outbreaks like coronavirus spread exponentially, and how to flatten the curve- „De ce focare precum coronavirus se răspândesc exponențial și cum se aplatizează curba”.

„Coronavirus Risk Doesn’t Stop at Your Front Door-Riscul infectării cu coronavirus nu se oprește la pragul ușii”, este un articol publicat de The Atlantic în cursul zilei de duminică, 15 martie în care găsim sugestii despre cum să ajutăm oamenii când trebuie să limităm contactul fizic cu ei.

Nu ne putem proteja pe deplin unul de celălalt. Corpurile și coliziunile lor sunt țesătura lumii noastre. Provocarea acestei crize constă în încadrarea distanțării sociale ca un act al comunității, ca ceva care ne apropie, deoarece este practicată din compasiune, chiar dacă fizic implică distanțarea.

[/stextbox]

Distribuie:

Postaţi un comentariu