Problemele sectorului cultural din Cluj, în dezbatere: „Regândiți evenimentele la dimensiune mai mică. Găsiți soluții creative”

Foto arhivă: Dan Bodea

Starea sectorului cultural clujean și a industriilor creative a fost tema primei dezbateri inițiate de Primăria Municipiului Cluj-Napoca în vederea adoptării unor politici publice eficiente în perioada post-pandemie și a găsirii unor soluții pentru alocări financiare necesare desfășurării proiectelor culturale.

Au fost discutate probleme care țin de facilitățile fiscale acordate organizatorilor de evenimente culturale, de continuare cadrului de finanțare pentru proiecte culturale, de reorganizare a sistemului de finanțare, acces la spații culturale, respectiv soluții pentru menținerea vibe-ului cultural al Clujului. Cei mai mulți dintre organizatorii de evenimente care au participat la discuție au insistat asupra nevoii predictibilității în ceea ce privește organizarea marilor evenimente, mai exact stabilirea la nivel guvernamental, respectiv local, a cadrului în care se pot organiza în perioada următoare evenimentele culturale.

Au participat la dezbatere, printre alții, alături de primarul Emil Boc și de alți reprezentanți ai Primăriei și Consiliului Local Cluj-Napoca, și Bogdan Buta, manager general Untold Festival, Cristian Hordilă, manager TIFF, Alin Vaida, fondator Jazz in the Park, Florin Estefan, managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca, Ștefan Teișanu și Rarița Zbranca din partea Centrului Cultural Clujean, Doru Taloș, cofondator al spațiului Reactor de Teatru și Experiment, Horea Avram, președinte al Consiliului AFCN, Florin Ștefan, manager al Centrului de Interes și profesor la UAD Cluj.

„Trăim o situație specială care afectează tot sectorul cultural și zona de evenimente. Probabil vom reveni cu adevărat la normal când vor putea fi organizate evenimentele mari. Suntem foarte deschiși și disponibili să colaborăm cu autoritățile, pe de altă parte ne-ar ajuta și pe noi să avem o predictibilitate, dar s-a ajuns la un joc politic cu privire la măsurile care ar fi putut aduce o mai bună claritate.

Momentan nu avem o decizie clară la nivel politic dacă aceste mari evenimente se vor putea organiza, ceea ce ne creează probleme și mai mari. Este absolut necesar să se ia o decizie asupra tipurilor de evenimente care sunt permise. Mă bucur că Primăria Cluj-Napoca a susținut sectorul cultural și poate un grup de lucru în primărie ar găsi soluții care să ne ajute să supraviețuim acestei perioade și să rămânem competitivi în Europa. Atâta timp cât alte state iau măsuri pentru susținerea acestei industrii, considerăm că ar trebui făcut astfel și în România. UNTOLD are un rol multiplicator, cu impact în mai multe sectoare. Un grup de lucru care să analizeze soluțiile ar fi binevenit”, a transmis Bogdan Buta.

Acest grup de lucru funcționează deja și este coordonat de Ovidiu Câmpean în Primăria Cluj-Napoca, a transmis primarul Emil Boc.

„Pe lângă impactul negativ asupra bugetelor și a incapacității de a organiza evenimentele fanion ale orașului, al doilea impact, din perspectiva mea și poate a colegilor mei, este cel legat de lipsa de predictibilitate și de faptul că toate măsurile de relaxare sau de susținere ne pun în situația de a analizași emite strategii de la o săptămână la alta, ceea ce creează foarte mare nesiguranță. Cred că măsurile ar trebui să fie legate de predictibilitate. Să existe un moment în care măsurile de relaxare să devină regionale sau locale în funcție de situația fiecărui oraș sau județ astfel încât să putem lua decizii în grupuri de lucru. O măsură concretă ar fi organizarea celei de-a doua sesiuni de concurs pentru redistribuirea fondurilor în zona culturală și accesarea banilor să fie cât mai ușoară. Sper că toate autoritățile să înțeleagă că un medicament pentru a ne relua viața socială este în mod clar cultura”, a spus Cristian Hordilă.

Managerul TIFF a mai spus că evenimentul din 29 mai, care ar fi trebuit să marcheze o nouă ediție a festivalului, nu va mai avea loc. Cel mai probabil festivalul va avea loc, într-o formă sau alta în cursul lunii august.

La rândul său, directorul Centrului Cultural Clujean, Ștefan Teișanu a insistat asupra dimensiunilor sectorului cultural puternic afectat în perioada pandemiei. „În Cluj sunt 15 instituții publice de cultură, circa 2.000 de angajați în aceste instituții, ONG-uri care au ca obiect de activitate arta de cultură sunt aproape 1.000, unde lucrează direct circa 3.500 de persoane. Sectorul cultural este important și din punct de vedere economic. Este nevoie să continuăm apelurile de proiecte pentru acest sector. Țara se uită la noi și ne poate lua ca exemplu în continuare în funcție de ce vom face în perioada următoare”, a transmis Ștefan Teișanu.

În completare, Rarița Zbranca, director de program al Centrului Cultural Clujean, a precizat că dimensiunea în PIB a sectorului cultural este de 3.6% și cu atât mai mult ar trebui schimbată perspectiva asupra importanței inclusiv economice a acestui sector.

„Tipul de evoluție pe care piața forței de muncă o are la nivel global este un fel de experiment care în artă și cultură se întâmplă de 30 de ani. Un studiu la o lună de la declanșarea stării de urgență a scos la iveală că veniturile organizațiilor culturale au scăzut cu 70% față de aceeași lună a anului trecut. 86% dintre ele și-au întrerupt activitățile și o parte serioasă a sectorului a avut pierderi financiare care au variat de la 1000 de euro la 100.000 de euro”, a precizat Rarița Zbranca.

La nivel local e important să optimizăm sistemul de finanțare a proiectelor, a mai spus Rarița Zbranca, precum și gândirea unui pachet de soluții aplicate la nivel colectiv pe care operatorii culturali să le acceseze în desfășurarea evenimentelor.

„Ar fi necesar să facem un recensământ al sectorului cultural independent care să ne permită de la an la an să analizăm impactul sectorului. O formă strategică ar fi un fond de achiziție pentru lucrări de artă, care ne-ar permite să lansăm proiectul Centrului de Artă Contemporană”, a declarat Rarița Zbranca.

Florin Estefan, managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca și-a exprimat frustrarea cu privire la imposibilitatea de a marca 100 de ani de Operă Națională la Cluj în contextul în care pandemia a făcut imposibilă aniversarea.

„Nu avem un semn din partea autorităților, când vom putea începe o serie de evenimente, în ce condiții și cu ce număr de participanți. O altă problemă pe care eu, instituțional, ține de a aduce oamenii la lucru pentru că toate aceste măsuri generează costuri, fără a realiza venituri și fără a avea un buget prevăzut pentru asta. Începând cu luna iunie, când se încheie concediul angajaților, trebuie să reîncepem într-un fel activitatea. Ne-am făcut niște planuri pentru o stagiune estivală în spații neconvenționale, în parteneriat cu instituții care dețin curți interioare pentru a avea un oarecare control asupra publicului. Totul ține de informațiile legate de momentul în care începem și în ce condiții”, a precizat Florin Estefan.

În calitate de președinte al Consiliului AFCN, Horea Avram, a precizat că în toată perioada aceasta au avut multe consultări și au existat solicitări de a amâna sesiunea de finanțare din luna martie.

„După îndelungi dezbateri am decis să nu o amânăm și am făcut bine pentru că am asigurat o predictibilitate în privința finanțării. Recomandarea este să se păstreze bugetele existente, fără tăieri majore. Așteptăm o creștere a plafonului de finanțare pentru proiectele editoriale care se află la un minim istoric”, a precizat Horea Avram.

Pandemia a evidențiat punctele slabe pe care sectorul cultural le experimentează, a spus Alin Vaida, fondator al Festivalului Jazz in the Park. „Au existat mesaje de susținere ale opiniei publice privind sectorul cultural, dar și mesaje care atacă acest sector, ceea ce mă face să cred că sectorul cultural nu este suficient înțeles. Un eveniment cultural presupune un efort extrem de mare. Am putea lucra cu toții la un proiect care să clarifice ce înseamnă sectorul cultural la nivel de municipiu sau de județ. Cred că nu se înțelege cât de mare este acest sector. Măsurile luate la nivel național nu au fost rele, dar poate ar trebui să facem un efort să înțelegem dimensiunea sectorului. La nivel de oraș, am putea da tonul acestei „cercetări”. Un alt lucru evidențiat de această pandemie este dificultatea pe care o au unii operatori culturali pentru a accesa anumite finanțări”, a precizat Alin Vaida, insistând și asupra nevoii parteneriatelor între operatorii locali.

În ceea ce privește o nouă ediție a Festivalului Jazz in the Par, Alin Vaida a mai precizat că săptămâna viitoare echipa va anunța oficial planurile. „Nu vom lăsa să treacă anul fără a ne prezenta în fața clujenilor” a spus el.

În încheierea dezbaterii, actorul Doru Taloș, cofondator al spațiului Reactor de Creație și Experiment, a adus în discuție reorganizarea sistemului de finanțare a proiectelor culturale, pe mai multe plafoane, în funcție de anvergura evenimentelor și de experiență.

Distribuie:

Postaţi un comentariu