Cluj-Napoca | Situație de maximă criză în domeniul hotelier pe fondul crizei cauzate de coronavirus. Gradul de ocupare tinde spre zero

Reprezentanții celor mai importante hoteluri din Cluj-Napoca, aproximativ 40-45% din capacitatea de cazare din oraș, s-au întâlnit vineri, 13 martie, pentru a identifica problemele comune pe care industria hotelieră le are ca urmare a pandemiei de coronavirus. La întâlnire au au participat, printre alții, reprezentanții hotelurilor Double Tree by Hilton, Golden Tulip Ana Dome, Hampton by Hilton, Grand Hotel Italia, Opera Plaza, Platinia, respectiv Ramada, care a găzduit întâlnirea.

Reprezentanții hotelieri s-au întrunit pentru a găsi o soluție comună pentru cei aproximativ 800 de angajați ai unor importante hoteluri din Cluj care suferă de pe urma crizei sanitar-economice actuale și care a dus la prăbușirea afacerilor hoteliere în condițiile în care hotelurile erau dependente atât de circuitul turistic, cât și de evenimentele care se organizau pe parcursul acestor luni, de la conferințe, simpozioane, la nunți sau evenimente cu participare mare. De exemplu, în ultimele 24 de ore, în ceea ce ne privește Hotelul Ramada din Cluj, acesta a pierdut circa 20.000 de euro din anulări.

Astfel, împreună, reprezentanții hotelurilor din Cluj-Napoca au identificat câteva soluții care le-ar ajuta „supraviețuirea” în această situație de criză, cea mai importantă fiind parteneriatul cu statul român. Solicitările vor fi înaintate în zilele următoare autorităților locale și centrale sub forma unui memorandum.

Pe plan local, hotelierii au o solicitare de amânare sau anulare a impozitului pe clădiri timp de cel puțin un an de zile.

„În condiții normale de activitate, orice hotel nu are probleme în a plăti aceste impozite. În momentul în care ai zero ocupare în camerele hotelului, nu mai realizezi venituri. Gradul de ocupare tinde spre zero în acest moment. Mai există turiști curajoși care au venit până acum, la jumătatea lunii martie, dar începând de ieri, hotelurile sunt cam goale. Nu mai vin oamenii. În momentul în care circuitele financiare se fracturează în economie, revenirea durează mult mai mult decât perioada în care s-a ajuns la 0%. Oamenii își recâștigă încrederea în circuitul normal al vieții în timp. Dar până se va întâmpla asta, hotelurile trebuie să plătească toate salariile și contribuțiile angajaților”, a precizat la conferința de presă avocatul Mircea Pop, cel care a asigurat asistența juridică pentru acest demers.

În plan național, hotelierii din Cluj-Napoca solicită mai multe lucruri, respectiv ca în termen de șase luni să li se asigure scutirea totală a plății contribuțiilor sociale, iar  în termen de un an anularea impozitului specific, cel pe care orice hotel trebuie să îl achite statului român ca o condiție de licențiere și funcționare, raportat la numărul de paturi, indiferent dacă acestea sunt sau nu ocupate.

Situație de maximă criză

„Avem nevoie de o minimă înțelegere partenerială, om de afaceri-stat, pentru a limita cât mai mult consecințele nedorite de nimeni a acestei pandemii”, au transmis hotelierii.

Omul de afaceri Răzvan Țarmure, reprezentant al hotelului Ramada, a mai precizat că în domeniul hotelier, costurile operaționale ale unui hotel reprezintă un procent de 60-70% din venituri. În funcție de apartenența la un lanț hotelier, aceste costuri pot să crească, dat fiind că acestea se suplimentează în funcție de taxe și de standarde aplicabile în conformitatea cu rigorile lanțului. Cele mai stringente costuri operaționale se regăsesc în costul forței de muncă și costul utilităților care sunt inevitabile.

„În contextul în care ai un număr de 70 de angajați, cum este cazul hotelului nostru, costurile persistă și sunt obligatorii indiferent de volumul veniturilor. Aceasta e logica solicitării noastre. Avem două proiecții raportat la care trebuie să înțelegem această situație: o proiecție de buget și o proiecție de cash-flow. Când ajungem la un minus financiar trebuie să ne gândim cum să plătim aceste costuri fixe. Soluția pe care o vedem este de a încerca să ne creăm niște rezerve financiare pe fluxurile de numerar ale hotelurilor noastre, astfel încât să mai putem asigura o perioadă plata salariilor și plata cheltuielilor operaționale fixe. E nevoie de niște măsuri urgente, respectiv amânarea sau prorogarea a termenelor de plată”, a spus Răzvan Țărmure.

În ceea ce privește criza sanitară, dacă lucrurile exacerbează, hotelierii vor avea obligația legală să se conformeze condițiilor statului român de a oferi locuri persoanelor intrate în carantină.

„În acest moment, carantina este o chestiune teoretică. S-a luat în calcul într-un scenariu negativ și s-au inventariat spațiile de cazare unde să poată fi carantinate persoanele care au nevoie. Dacă ne va fi solicitat, ne vom conforma.

Această criză sanitară vine și se suprapune pe o criză economică și financiară care s-a dezvoltat de anul trecut. Pe fondul unei psihoze și a unei temeri generale vizavi de efectele cornoavirusului, scade și încrederea investitorilor în segmentele economice. Toate piețele de capital au scăderi dramatice și s-a depășit deja volumul pierderilor financiare care au fost înregistrate pe întreaga perioadă a crizei economice 2008-2010. Suntem într-o situație de criză economică formidabilă”, a mai spus reprezentantul Hotelului Ramada.

Planul B, în cazul în care statul nu va accepta cererile hotelierilor, trebuie particularizat pe fiecare organizație.

„Ramada face parte dintr-un grup de companii mai mari, cu diferite operațiuni. Vom face infuzii financiare, doar că limitele sunt foarte mici pentru că toate domeniile economice sunt și urmează să fie afectate. Segmentul hotelier, al travel-ului și al transportului de marfă au enorm de mult de suferit. Clienții noștri, în proporție de peste 60% sunt clienți străini. Suntem dedicat segmentului de business și în topul sosirilor sunt clienți din Germania, Italia, Spania. Clujul este o destinație de business, mai degrabă, nu de leisure”, a mai spus Răzvan Țărmure.

Cum va fi afectată imaginea hotelului în condițiile în care acesta se va vedea obligat să ofere spații pentru pacienți aflați în carantină

„Tuturor ne este frică, dar ne aflăm în mijlocul unei provocări care ne-a luat pe toți prin surprindere. În privința hotelurilor de brand, noi ne desfășurăm activitatea în conformitate cu un nivel foarte înalt de standarde și proceduri. Lanțul din care facem parte deține 9.500 de hoteluri pe toate continentele, structurate în 17 branduri. Până acum există recomandări din partea lanțului nostru de a avea o atitudine de solidaritate, de a nu penaliza anulările care se produc de la o zi la alta a celor care locuiesc în zone de risc. În ceea ce privește modul în care clienții terți ar putea reacționa în urma unei perioade de carantină, e o întrebare la care nu pot să răspund obiectiv. Nu cred că hotelurile care ar intra în carantină ar fi stigmatizate. Dar depinde de nivelul de înțelegere în plan uman. Conștientizăm și înțelegem obligațiile care ne revin”, a spus Răzvan Țărmure.

[stextbox id=’custom’]

Pentru a veni în sprijinul contribuabililor, în contextul riscului de răspândire a epidemiei cu COVID-19, se prorogă primul termen de plată a impozitului pe clădiri, a impozitului pe teren, respectiv a impozitului pe mijloacele de transport, aferente acestui an de la 31 martie 2020 la 30 iunie 2020, a anunțat Florin Cîțu, ministrul Finanțelor, pe Facebook.

De asemenea, spune el, pentru anul 2020, contribuabilii care achită integral, până la 30 iunie 2020, impozitul pe clădiri, impozitul pe teren, respectiv impozitul pe mijloacele de transport beneficiază de bonificația stabilită de Consiliul Local.

El spune că „aceste modificări urmează să fie reglementate prin ordonanță de urgență în prima ședință de guvern”.

[/stextbox]