Musai-Muszaj aşteaptă ca Boc să salute în maghiară

Grupul civic Musai-Muszaj, una dintre asociaţiile care militează pentru denumirea şi în maghiară a localităţilor, salută decizia primarului Emil Boc de a amplasa la intrările şi ieşirile municipiului Cluj-Napoca a indicatoarelor multilingve cu denumirea oraşului, dar aşteaptă ca edilul să adreseze şi mesaje în limba maghiară.

Activistul Musai-Musaj Szakats Istvan a declarat, luni, într-o conferinţă de presă, că mai sunt şi alte lucruri de făcut în privinţa multilingvismului.

„Musai-Muszaj a luat fiinţă pentru promovarea multiculturalităţii zilnic trăite. Deşi cazul plăcuţelor este un pas foarte important în faţă, mai sunt lucruri de făcut, printre care aş menţiona două. Unul este cazul plăcuţei amplasate pe gară, cu numele şefilor de gară, între care n-au mai fost menţionaţi şi şefii de gară cu nume maghiar. În urma acţiunilor noastre, acea plăcuţă a fost scoasă şi n-a mai fost pus nimic. Un alt caz este Hajongard, unde în continuare ne aşteptăm să vedem indicatoare în limbi multiculaturale, care să ateste această calitate a cimitirului”, a spus Szakats Istvan.

El a adăugat că aşteaptă şi de la primarul Emil Boc „să vină şi să salute cetăţenii Clujul şi în limba maghiară”, cu ocazia manifestărilor maghiarilor din Cluj, inclusiv cu ocazia zilei de 15 martie.

Pe 7 aprilie, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunţat că va amplasa indicatoare multilingve la intrările şi ieşirile din oraş, în limbile română, maghiară şi germană, dar şi în limba latină, aşa cum a fost numită localitatea la înfiinţare, în timpul împăratului roman Hadrian.

Emil Boc a spus că, pentru a adopta o formulă corectă, care să respecte şi dimensiunea istorică, şi cea multiculturală a oraşului, a apelat la istoricii Universităţii Babeş-Bolyai, iar în urma analizei s-a ajuns la concluzia ca oraşul să poarte denumirile Cluj-Napoca, Kolozsvar şi Klausenburg, la care să se adauge, pe un alt panou, denumirea „Municipium Aelium Napocense Ab Imperatore Hadriano Conditum (117-138)”.

„Vom avea prima tablă care reflectă denumirea administrativă în cele trei limbi şi cea de-a doua tablă, deasupra, care reflectă dimensiunea istorică a municipiului nostru. Această formulă subliniază dimensiunea istorică a oraşului nostru, din antichitate până în prezent, precum şi caracterul multicultural şi european al municipiului nostru. Soluţia propusă de Primărie reflectă o realitate istorică validată ştiinţific şi, nu în ultimul rând, este o soluţie care îşi propune în continuare să unească şi nu să dezbine comunitatea clujeană. Este o soluţie europeană a timpului prezent”, a spus Emil Boc.

El a mai spus că în acest fel ar urma să se stingă şi procesul în instanţă privind inscripţionarea multilingvă a indicatoarelor oraşului.

Pe 21 februarie, Tribunalul Cluj a admis o cerere prin care îl obligă pe pe primarul Emil Boc să amplaseze plăcuțe indicatoare cu denumirea în limba maghiară a municipiului Cluj-Napoca.