Ţara mea este model. Ministrul român de Externe: ”România este exemplu de interculturalitate şi protecţie a minorităţilor”

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, a declarat, joi, la Cluj, că România a promovat cel mai bun model de interculturalitate şi de protecţie a drepturilor minorităţilor naţionale.

„Izolarea sau segregarea minorităţilor nu este favorabilă dezvoltării identităţii minorităţilor. Cel mai bun model este cel promovat de România, anume de a include minorităţile în procesul de luare a deciziilor, inclusiv la nivelul cel mai înalt, la nivel guvernamental, dar şi la nivelul parlamentului, la nivelul comunităţilor locale, pentru că participarea la luarea deciziilor, nu doar pentru minoritatea în sine, ci şi pentru societate în ansamblul său, este un act benefic pentru minoritate şi pentru societate în ansamblul său. Permite păstrarea identităţii, dar permite şi acest schimb intercultural, care îmbogăţeşte până la urmă societatea din punct de vedere al culturalităţii”, a menţionat Aurescu.

El a spus că modelul României nu este perfect, dar că acesta oferă mai mult decât se oferă în alte state.

„Nici un model nu este perfect în sine, el are nevoie de o ajustare permanentă faţă de evoluţia societăţii şi a relaţiilor dintre majoritate şi minoritate. Însă ceea ce este extrem de important este că acest model românesc, care a fost recunoscut ca atare şi în intervenţia preşedintelui Comisiei de la Veneţia, este un model care are nişte principii extrem de solid aşezate şi ele se regăsesc plecând de la principiile din Convenţia cadru privind minorităţile naţionale, convenţie pe care o aniversăm astăzi; sunt 20 de ani de la momentul la care România a ratificat Convenţia cadru, pe 29 aprilie 1995, fiind de altfel primul stat al Consiliului Europei care a ratificat acest instrument extrem de important”, a explicat Bogdan Aurescu.

Ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, participă, joi, la Cluj, la Conferinţa internaţională dedicată marcării a 20 de ani de la adoptarea de către Consiliul Europei, respectiv semnarea şi ratificarea de către România a Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, eveniment organizat de Ministerul Afacerilor Externe şi de Universitatea Babeş-Bolyai.

La conferinţă participă şi Gianni Buquicchio, preşedintele Comisiei Europene pentru Democraţie prin Drept (Comisia de la Venetia), care a primit titlul de Doctor Honoris Causa din partea UBB.

„Conferinţa îşi propune să sublinieze rolul deosebit al acestui unic instrument de drept internaţional dedicat exclusiv minorităţilor naţionale în promovarea diversităţii culturale, a multiculturalităţii, a bunei convieţuiri, a toleranţei la nivelul societăţii. Interculturalitatea, ca expresie a dialogului între culturi, între comunităţi cu valori culturale diferite, contribuie, fără îndoială, la definirea unui spatiu de convieţuire pasnică, tolerant, integrator, dinamic şi creator deopotrivă”, se arată într-o informare a organizatorilor.

La conferinţă participă reprezentanţi ai mediului academic, ai minorităţilor naţionale şi politicieni, care vor discuta despre protejarea drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale din perspectivă istorică, juridică, socio-culturală, precum şi despre modelul României în materie de protejare şi promovare a drepturilor persoanelor aparţinând minorităţilor naţionale.

Bogdan Aurescu a mai spus că manifestările dedicate împlinirii a 20 de ani de la ratificarea Convenţiei-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale vor continua, inclusiv la Strasbourg.

„Am încercat să realizăm împreună cu autorităţile locale, cu mediul universitar, o serie de conferinţe care să pună în valoare aceste evoluţii care, cred eu, sunt foarte important de făcut cunoscute, atât în România, cât şi în străinătate. Împreună cu reprezentanţii minorităţilor naţionale vom avea mai multe astfel de reuniuni, şi cu reprezentanţi ai altor state şi organizaţii internaţionale. O să avem o conferinţă similară şi la Strasbourg, în cursul acestui an, în aşa fel încât aceste elemente ale acestui model românesc de interculturalitate să poată fi cunoscute şi în România şi în străinătate”, a completat Aurescu.

El s-a referit şi la românii din Valea Timocului, care au cerut schimbarea legii cetăţeniei române, pentru ca aceasta să poată fi acordată şi celor care nu fac parte din familii care să fi avut în trecut cetăţenia română, după modelele maghiar şi croat.

„Ştiţi foarte bine care sunt prevederile în vigoare ale Legii cetăţeniei române. Pe de altă parte, solicitarea românilor din Timoc este una întemeiată şi trebuie să găsim o soluţie legislativă care să permită acordarea mai facilă a cetăţeniei române pentru acei români din Serbia care doresc să o obţină. În altă ordine de idei, trebuie spus că poziţia de principiu a României întotdeauna, inclusiv atunci când s-a pus pus problema legii maghiarilor din afara graniţelor… Atunci când s-a pus problema acordării cetăţeniei pe criteriu etnic, România s-a opus acestei abordări, pentru că nu mi se pare firesc ca elementul etnic să stea la baza acordării, eventual a acordării în masă, a cetăţeniei. Pe de altă parte însă, eu cred că se pot găsi nişte soluţii legislative corecte din punctul de vedere al dreptului internaţional şi care să fie consistente, să fie conforme cu poziţiile constante ale României asupra acestui punct, în aşa fel încât şi românii din Serbia să primească cetăţenie mai uşor”, a menţionat Aurescu.