Matei Corvin şi Piaţa Unirii, interzise pentru meşterii populari clujeni

Primăria Municipiului Cluj-Napoca nu le mai aprobă membriilor Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni organizarea târgurilor pe strada Matei Corvin, Vasile Goldiş, respectiv în Piaţa Unirii.
Potrivit meşterilor populari, motivaţiile Primăriei sunt legate în primul rând de Patrimoniu.

„Arhitecţii spun că se strică aspectul străzii Matei Corvin şi Vasile Goldiş din punct de vedere istoric şi arhitectural. Noi, în ultima perioadă stăteam doar pe partea dreaptă, pe strada Matei Corvin, pentru a avea trecătorii loc. Iarna ne curăţam zăpada, vara făceam curăţenie când plecam, acum ne-au alungat pe noi pentru a face loc teraselor”, precizează Preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni, Viorica Ciobanu. Potrivit acesteia, meşterii se află într-o situaţie dificilă.

„Atunci când ni s-a spus să facem nişte pavilioane din lemn speciale ca să arate a târg expoziţional, fiecare meşter şi-a făcut pe banii lui. De asemenea, pentru a nu avea probleme financiare, meşterii şi-au făcut PFA-uri, plătesc impozite şi majoritatea din asta trăiesc. Norocul nostru este că suntem o asociaţie cunoscută şi ne-au mai invitat şi alte oraşe la anumite evenimente. Cu toate acestea, mulţi dintre meşteri nu au bani de pâine. Nu suntem comercianţi, suntem direct producători şi promovăm ceva cum ştim şi cum putem”, a declarat Viorica Ciobanu pentru Transilvania Reporter. În plus, aceasta a precizat că mulţi tineri care nu au găsit loc de muncă, şi-au făcut un atelier cu investiţie minimă pentru a putea să câştige un ban şi prezenţa la târgurile organizate în zona centrală le asigura o sursă de venit.

Muncă în zadar

După ce ani de zile au colaborat eficient cu Primăria, meşterii au primit anul acesta refuzul autorităţilor de a-şi instala pavilioanele, deşi pe strada Kogălniceanu, de Zilele Oraşului, au înfrumuseţat zona cu 60 de standuri. De fiecare dată când i s-a cerut colaborarea, Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni a răspuns prompt şi a făcut cinste oraşului. „Acum stăm şi ne întrebăm: de ce am făcut o aşa mare asociaţie?De ce am căutat meşteri?De ce am făcut un album ca să promovăm tradiţia autentică din Cluj? Nu funcţionăm la întâmplare, suntem înregistraţi, avem statutul nostru şi totuşi nu ni se permite existenţa, nu ni se permite să fim vizibili”, declară Viorica Ciobanu. „Nu-i normal să invadăm zona de terase. Strada Matei Corvin reprezenta o zonă tradiţională, cu vad comercial pitoresc. Meşterii populari şi standurile lor dădeaun un plus de culoare, într-un loc discret, decorat frumos. Din păcate, în faţa intereselor unora de a permite deschiderea de resturante şi cafenele, nu avem cum să ripostăm. Este ruşinos ca meşterii să ajungă pe străduţe lăturalnice, când ei sunt cei care promovează Clujul şi atrag oamenii şi turiştii în zonă”, a precizat Tiberiu Groza , directorul Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Cluj

Un pavilion, o maşină

În urmă cu patru ani, când au venit prima dată acolo, meşterii au fost cei care au creat vadul comerical, în absenţa teraselor. Foarte multă lume le aprecia meşterilor prezenţa pe străduţele discrete, unde pavivlioanele înfrumuseţau zona. Din partea Primăriei, meşterii au primit câteva variante unde să îşi amplaseze pavilioanele şi unde să organizeze târguri. Câteva dintre acestea sunt străzile Potaissa, Andrei Saguna (ex Str. Dubălarilor), sau Sextil Pişcariu. „A încercat breasla un târg timid pe Str. Sextil Puşcariu, însă aceste străzi nu sunt locuri vizibile. Meşterul stă acolo şi lucrează, dar nu vinde”, afirmă Viorica Ciobanu. Pe strada Sextil Puşcariu, pe lângă faptul că nu oferă vizibilitate, spaţiul este foarte limitat. Riveranii au început să le transmită meşterilor ameninţări din ce în ce mai dese, iar maşinile parcate de-o parte şi de cealaltă a străzii îngreunează şi mai mult accesul turiştilor interesaţi de produsele meşterilor clujeni. „De când s-au terminat Zilele Clujului, de atunci, nu vor nicicum să ne lase pe Matei Corvin. Măcar câte două săptămâni pe lună de ne-ar lăsa. Maşinile n-ar avea voie să intre, dar vedeţi că nu prea ţin cont. Turiştii cumpărau de la noi şi prin asta promovam produsul autentic din Cluj. Multe grupuri de turişti se aduc până la Casa Matei sau la Biserica Franciscană, însă pe noi nu ne mai văd aici pe străduţă”, a precizat una dintre meşterele populare al cărui pavilion este instalat acum pe strada Sextil Puşcariu.

Sus la patru

Produsele meşterilor populari clujeni pot fi admirate şi achiziţionate în expoziţia deschisă permanent în Magazinul Central din Cluj-Napoca, la etajul patru. Din păcate, prea puţină lume ştie de prezenţa lor acolo şi, ca urmare, vânzările sunt infime. „Când ne întreabă clujenii unde suntem, noi le răspundem că nu suntem nicăieri. Nici nu ne-am gândit că după ce am făcut atâtea târguri bune şi foarte bune şi am reprezentat Clujul peste tot în lume să se întâmple aşa ceva. Nu vreau să judec pe cineva, însă cine a luat hotărârea ar trebui să se mai gândească. Vom face şi o petiţie, vom ieşi în ziare şi pe posturi de televiziune până când situaţia se va remedia”, promite Viorica Ciobanu. Asociaţia Meşterilor Populari Clujeni, înfiinţată în 2005 cu sprijinul Centrului Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale Cluj, reuneşte peste 170 de meşteri din judeţul Cluj, atât români cât şi maghiari, reprezentând diverse meşteşuguri tradiţionale: brodat, ţesut, prelucrarea lemnului, olărit, realizarea podoabelor din mărgele, pictură icoane, costume populare etc.

„Anul acesta nu am reuşit să fac în Cluj un târg de Sânziene, pentru că nu am avut o locaţie unde să pot să fac un asemenea târg. Deja nu mai aveam accesul pe Matei Corvin. Am legat târgurile de anumite sărbători religioase. Avem nevoie de o locaţie unde să şi treacă lumea. Degeaba investim timp şi meşteri dacă nu există vadul. Din punct de vedere financiar, nu mai putem să formăm vadul comercial în altă parte”, a declarat Viorica Ciobanu, preşedintele Asociaţiei Meşterilor Populari Clujeni

„Procedura este foarte clară. Toţi comercianţii au dreptul să depună o cerere în vederea aprobării amplasamentului anumitor standuri. Dacă locul este considerat inoportun, solicitanţilor li se recomandă alte locuri pentru amplasamentele lor”, a precizat Oana Buzatu, purtător de cuvânt al Primăriei Municipiului Cluj-Napoca.