Prorector USAMV, Carmen Socaciu: „Producerea de energie verde este un țel pentru noi”

Puțini sunt studenții care ar lua în calcul până și ipoteza ca după finalizarea studiilor să lucreze în agricultură. În contextul în care absolvenții de liceu nici nu vor să audă de domeniile care au chiar și o legătură tangențială cu muncile câmpului, Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) reușește să performeze și să atragă studenți din toate colțurile lumii. Oferta educațională foarte variată și numeroasele posibilități de practică pe parcursul anilor de studiu fac din această instituție un loc primitor pentru tinerii cu aspirații de cercetători care vor să cunoască tainele medicinei veterinare sau a ingineriei alimentare și să pună osul la dezvoltarea acestei industrii atât de văduvită de mâncărurile de proastă calitate.

Universitatea de Științe Agricole și Medicină Veterinară (USAMV) este una dintre cele 12 universități din România acreditată ca universitate de cercetare științifică și singura cu acest profil din respectivul top. În ciuda faptului că în anul 2011, banii destinați cercetării științifice în instituțiile de învățământ superior au fost „tăiați”, USAMV a reușit să mențină nivelul, chiar dacă impactul acestor activități încă nu se compară cu banii pe care universitățile din occident îi obțin din parteneriatele lor.

„Toate universitățile importante din lume ajung să aibă cifre de afaceri de 500 de milioane de euro. Astfel, ele devin afaceri. Și la noi, direcția generală este de a duce cercetarea de la nivelul de cercetare fundamentală la colaborări cu firme și valorificarea ideilor noastre în proiecte cu firme. Marile zone de interes pornesc de la sustenabilitatea agricolă, în contextul unei economii verzi, dezvoltarea rurală care presupune îmbunătățirea vieții la sat, valorificarea resurselor silvice, piscicole și a meseriilor tradiționale și continuă cu păstrarea biodiversității plantelor și animalelor, valorificarea în alimente a ingredientelor naturale sau identificarea fraudelor din domeniul alimentar”, explică prorectorul cu Cercetarea Științifică de la USAMV, Carmen Socaciu.

Din 2005 până în 2011, USAMV a avut aproximativ 150 de proiecte de cercetare. Chiar și atunci când fondurile s-au redus drastic, oamenii de știință din laboratoarele universității nu ridicat piciorul de pe accelerație.

„De aproape trei ani nu mai sunt fonduri și a scăzut peste tot numărul de proiecte. Chiar și așa, anul trecut am aplicat pentru 69 de proiecte la nivel național, reprezentând 3, 5% din totalul de proiecte la nivel național. Proiectele cu firme sunt mai puține dar avem colaborări pe consultanță cu ferme agricole, avem colaborări cu firme care produc lactate, firme de panificație, cu multinaționale în care absolvenți din universitatea noastră lucrează. Mai colaborăm cu producători de sucuri naturale, cu DLG Germania în domeniul mecanizării. Aici, studenții noștri testează mașini agricole noi. Pe partea veterinară, avem studenți care fac asistență permanentă în spitalele de urgență, studenți care fac transfer de embrioni la animale valoroase, diagnosticul unor boli parazitare”, precizează prorectorul USAMV.

Dincolo de activitatea de educație, USAMV „militează” pentru transpunerea realizărilor din laboratoare în societate. O activitate cu un puternic impact a fost cea de descoperire și combatere a fraudelor din domeniul alimentar. Astfel, cercetătorii de la USAMV, întocmai ca un comandament antitero,   luptă cu producătorii din domeniul alimentației care una scriu pe eticheta produsului și alta pun în produs.

„Sunt multe alimente falsificate pe piață. Noi identificăm fraudele. De exemplu, uleiul de măsline se vinde scump dar adesea conțin 50% ulei de floarea soarelui cu alte uleiuri. Vinurile, produsele lactat, produse animale cu alte ingrediente decât ce scrie pe etichetă sau produsele lactate. Suntem de asemenea capabil să realizăm trasabilitatea unui produs, adică de unde vine fiecare ingredient dintr-un aliment”, explică prorectorul Carmen Socaciu.

Cozonacul multicolor, o nouă tradiție

„Festivalul Alimentului” este una dintre ocaziile de care studenții și profesorii profită pentru a-și prezenta cele mai noi și inovatoare proiecte. De-a lungul timpului, acest eveniment nu a dezamăgit niciodată. Cea mai recentă ediție a adus în atenția lumii invenții ca eticheta inteligentă, cozonacul multicolor sau jeleurile-iaurt.

„Multe poriecte ale noastre sunt pe zona de alimente inovative cu ingrediente naturale. Studenții le prezintă an de an la „Festivalul Alimentului” pentru că sunt proiectele lor de licență. Am avut cozonac multicolor cu extracte din spanac, sfeclă și morcovi, am mai avut etichetele inteligente care protejau fructul de bacterii și care se dizolvau la spălare. De asemenea, inovatoare au fost și jeleurile cu probiotice, adică fermenții lactici din iaurturi. Aceștia sunt buni pentru intestine deoarece jeleurile sunt foarte apreciate de către copii, mult mai apreciate decât laptele în stare naturală sau iaurturile. Am creat și o cremă cosmetică din uleiuri vegetale, lectitină și extracte de cătină pusă în capsule care se sparg în contact cu pielea. Este o cremă inteligentă și <<verde>>.

Stație de biogaz, în curând la USAMV

Unul dintre proiectele de viitor al USAMV are la bază conceptul pe care întreaga industrie încearcă să funcționeze: folosirea combustibililor nepoluanți și a resurselor regenerabile .

„Proiectele legate de bioeconomie reprizintă un țel pentru noi.  Acest domeniu presupune integrarea resurselor naturale de plante sau animale care să reziste la schimbări climatice, să ofere alimente și furaje naturale, să ofere energie regenerabilă și să avem produse care să reziste la schimbprile climatice. Vrem să identificăm și să selectăm, de exemplu, grâu sau porumb care să reziste la secetă, să utilizăm bacterii care să producă bio-gaz”, spune Carmen Socaciu.

„În parteneriat cu firme din Germania, o facem aici și învățăm fermierii să facă la fel acasă bio-gaz și bio-diesel.  La tractoare s-ar putea folosi bio-diesel nepurificat. Este puțin cam scump dar poate fi adăugat în motorină. Noi vrem să realziăm o stație pilot de biogaz unde din deșeurile de plente și rezidurile animale, în prezența unor bacterii să devină gaze combustibile. În Germania există stații de bio gaz care funcționează la fermă, la scară mică. Dorim să folosim resurse naturale pentur a obține produse de uz social cum sunt biodetergenții din plante ca săpunarița, plantă care face săpun și înlocuiește detergenții sintetici, biofertilizatori sau medicamente din plante precum salcia”, încheie prorector cu cercetarea științifică de la USAMV, Carmen Socaciu.

 

[stextbox id=”custom” caption=”Quali-Juice, programul de investigare a sucurilor din Europa”]

Unul dintre proiectele internaționale la care catedra de chimie din cadrul USAMV  a participat activ a fost „Quali Juice”. Timp de trei ani, cercetători din toată Europa, coordonați din Germania, au studiat problematica autenticității sucurilor produse pe continent.

„A fot un proiect care a avut ca scop determinarea calității sucurilor în Europa. Am vrut să identificăm cât de autentice sunt ele și ce trebuie făcut pentru ca acestea să nu mai conțină ingrediente sintetice dar totuși să reziste. Un suc natural fermentează imedit. Sucurile industriale conțin conservanți, elimină pulpa fructului și adaugă agenți de îngroșare astfel încât produsul să pară natural. Sucul de portocale este doar 10% natural dar arată de parcă ar fi 100%. Noi am investigat toate sucurile din Europa și am văzut care sunt mai naturale și care sunt cele mai sintetice. Concluzia a fost că cele mai naturale sunt cele de măr pentru că acestea sunt mai ușor de produs și nu are sens să le „falsifici”. Mărul este ieftin ca materie primă și pentru că purificarea mărului este simplă. Când îl storci fie obți sucul de măr tulbure, care îl găsim în magazine la canistre de 5 litri, și e cel mai natural, fie sucul limpede. La polul opus sunt citricele. Sucurile de portocale sau ananas sunt cele mai des falsificte. La acestea se scoate pulpa și se adaugă agenți de îngroșare pentru a lăsa impresia că sunt ca și nectarul”, avertizează Carmen Socaciu.

[/stextbox]

 

 

[stextbox id=”custom” caption=”Din sala de curs, la coada vacii”]

În domeniile studiat în cadrul USAMV, practica ocupă un loc foarte important. Pentru a evita scenarii în care absolvenții de medicină veterinară termină studiile dar nu au asistat la nașterea unui vițel, USMAV a investit într-o fermă proprie, pe o suprafață de peste 700 de hectare, la Cojocna. Aici există peste 330 de vaci, mai mult de 10000 de găini ouătoare, 800 de oi și porci. Lunar, de la ferma unde studenții vin pentru câte o săptămână să facă practică, pleacă 100 de porci pentru vânzare. Chiar dacă profitul nu este scopul principal, la intrarea în campus există un magazin cu produse venite direct de la fermă.

„Avem o fermă didactică, proprie, la Cojocna. Avem zonă de cultură a plantelor, animale, găini și chiar valorificăm resursele. Studenții noștri pot cumpăra brânză telemea la preț de producător, brânză pe care ei au produs-o. Avem smântână, iaurturi sau ouă. Noi nu folosim cât producem dar vindem la prețuri foarte avantajoase. Profilul nostru este foarte bun pentru că merge pe tot lanțul agro-alimentar: de la materii prime și pregătirea lor până la produsul finit în farfuria consumatorului. Cum spune și conceptul european, „from Farm to Fork” (de la Fermă la furculiță)”, adaugă Carmen Socaciu.

[/stextbox]