Povestea unui PUG ratat

Clujul anului 2014 ar trebui deja să aibă o strategie clară de dezvoltare urbanistică. Iar elementul de bază pentru aceasta ar trebui să fie Planul Urbanistic General (PUG). Din păcate, eforturile din ultimii trei ani în acest sens au întârziat să ducă, cel puţin deocamdată, la rezultatul scontat.

Deşi proiectul este gata elaborat şi a fost deja supus dezbaterii publice, astfel încât i s-au adus şi numeroase modificări, procesul de avizare durează mai mult decât elaborarea propriu zisă a planului. Şi, astfel, un PUG care trebuia să contureze Clujul urbanistic pentru următorii 10 ani, a pierdut deja trei ani de existenţă şi e pe cale să îl piardă şi pe al patrulea. Adică aproape jumătate din perioada pe care trebuia să o reglementeze. Iar veştile privind intrarea sa în vigoare nu sunt foarte optimiste, avansându-se din nou alte termene de luni de zile.

Proiectul final al PUG-ului se află pe site-ul primăriei clujene din luna august. De atunci se aşteaptă în continuare după două avize. Deşi au trecut şase luni, acestea încă nu au venit. „Lipseşte avizul Autorităţii Aeronautice care trebuia reînnoit după ce documentul iniţial a expirat înainte de obţinerea avizului de la Consiliul Judeţean Cluj şi de un aviz de la Ministerul Agriculturii. Iniţial ni s-a spus că nu e necesar, apoi cei de la Consiliul Judeţean au solicitat şi obţinerea acestui aviz. Abia apoi putem transmite totul către Consiliul Judeţean pentru avizare, după care PUG-ul va ajunge în sfârşit şi în Consiliul Local spre aprobare”, a precizat arhitectul şef al municipiului Cluj-Napoca, Ligia Subţirică. Cele două avize necesare de la Bucureşti sunt mai mult formale, însă se pare că durata de obţinere este mult mai lungă decât se credea iniţial. „E important că am obţinut avizul de la Cadastru. Acela era cel mai complicat şi cel mai mult de muncit pentru el”, a mai spus Ligia Subţirică.

„Noi aşteptăm ca Primăria să obţină toate celelalte avize şi apoi putem să îl acordăm şi noi. Din câte ştim noi sunt două avize lipsă, iar la întrebarea noastră dacă se menţin cele vechi ni s-a răspuns că este nevoie de unele noi”, a precizat şi purtătorul de cuvânt al Consiliului Judeţean Cluj, Cornelia Trif.

Un PUG inovativ

PUG-ul municipiului Cluj-Napoca a fost elaborat, pe baza unui contract, de o echipă amplă de specialişti, practic o echipă academică de cercetare şi urbanişti. Partea de elaborare e terminată deja de peste un an. „Din punctul de vedere al specialiştilor, PUG-ul a fost remarcat la Ministerul Dezvoltării ca un exemplu de bune practici, aducând inovaţie în reglementare, o generaţie nouă. De la început trebuie să spunem că PUG-ul Clujul în ceea ce propune pe hârtie aduce un progres semnificativ. Dar pe de altă parte nici un PUG nu poate fi elaborat complet prin outsourcing, ci necesită o cooperare cu utilizatorul, cu administraţia locală. Or la această cooperare au fost nişte probleme şi de aici şi întârzierile. Dau doar un exemplu, foarte important. De la început trebuia să se ofere specialiştilor baza cadastrală pe care să se lucreze. Era o condiţie în contract. Nu s-a întâmplat aşa, s-a lucrat pe bucăţi, a fost foarte dificil. Îi înţeleg şi pe cei de la Cadastru care nu au capacitatea şi performanţa să facă lucrurile mai bine şi mai repede. Dar atunci şi startul a fost compromis”, a explicat pentru Transilvania Reporter arhitectul Şerban Ţigănaş.

Potrivit acestuia PUG-ul nou are câteva puncte tari care aduc progres în aria urbanistică, faţă de reglementările existente în prezent şi care datează de dinainte de 2000. „A dezvolta un oraş înseamnă două lucruri importante. În primul rând oraşul are nevoie de o planificare a dezvoltării, ceea ce înseamnă că nu oricine poate construi oriunde, oricând şi oricum. Cetăţenii trebuie să înţeleagă că pentru ca un oraş să se dezvolte armonios, dezvoltarea trebuie să fie treptată printr-o îmbinare eficientă a domeniului public cu cel privat. Ceea ce s-a făcut în ultimii 15-20 de ani în Cluj a fost o dezvoltare necontrolată. Fiecare a construit unde a avut teren şi a rezultat o urbanizare în lipsa infrastructurii, care a fost încropită la minima rezistenţă”, spune arhitectul clujean.

Trei zone cu reguli stricte

Noul PUG distinge foarte clar trei categorii de zone în oraş. Sunt zonele de dezvoltare care au deja un caracter clar, de locuinţe, istoric, industrial şi unde regulile noi nu permit să apară ceva total diferit. „În zonele de case nu au ce căuta locuinţele colective, şi nici invers, pentru zonele industriale sau comerciale. În PUG-ul anterior nu existau asemenea prevederi”, spune Ţigănaş.
De altfel aceasta a fost şi una din marile probleme cu care s-a confruntat şi se confruntă administraţia clujeană. Şi nu a ieşit învingătoare din acest „război”, cazurile de blocuri noi între case fiind semnalate cu zecile chiar şi anul trecut.
Există apoi zonele de restructurare. „Este vorba despre vechile zone industriale unde sunt hale părăsite, inactive sau folosite doar parţial. Prin PUG aceste zone sunt stimulate pentru a fi reconvertite şi regenerate după reguli foarte clare. Şi în fine avem zonele în dezvoltare, e cam o treime din oraş în care sunt spaţii departe de a fi saturate. Dar aici regulile sunt foarte stricte. Nu se mai poate construi pe fiecare parcelă în parte, trebuie ca proprietarii să se adune pe zone pentru a stabili un plan unitar, pentru a avea o structură de străzi”, mai spune Ţigănaş.

Traficul, „nodul gordian” al oraşului

Coordonatorul echipei care a realizat PUG-ul, arhitectul Adrian Borda a precizat la finalizarea dezbaterilor publice ale proiectului că o temă foarte importantă a PUG-ului nou este un plan de fludizare a traficului. “În studiul de trafic aferent PUG-ului există tot felul de simulări de soluţii în puncte critice. De exemplu, amplasarea unui pod la Teatrul Maghiar se simulează cum ar afecta traficul şi circulaţia de-alungul Someşului. Noi am propus o mulţime de soluţii, care pot fi implementate în etape, iar primăria trebuie să stabilească priorităţile. Noi aveam deja o situaţie moştenită, nu mai puteam controla direcţiile de dezvoltare în anumite zone. Aşa că am venit cu soluţii adaptate, după ce am acceptat că nu ne mai putem dezvolta compact oraşul. Atunci când am avea de exemplu case disparate pe dealuri nu putem propune un plan de dezvoltare a reţelelor utilitare, pentru că am ajunge la conducte şi reţele de câte 300 de metri per casă şi cine ar fi dispus să suporte asemenea costuri.? Aşa că am propus soluţii pe grupuri de clădiri sau de casă. Să pornim de la reţelele vitale pe care să construim mai mult”, a explicat Adrian Borda.

Cu cât se convine mai repede asupra formei finale a PUG-ului, cu atât mai bine. Un PUG nu poate satisface pe toată lumea în mod egal. Există sacrificii, dar şi beneficii şi oportunităţi. Cu cât se aprobă mai târziu PUG-ul cu atât se lacă loc de mai multe speculaţii” – Şerban Ţigănaş, arhitect.

„Au fost multe dezbateri publice şi am avut peste 600 de cereri de modificare de la oameni deşi majoritatea au vizat strict interese personale. Pot să spun că din fericire în cam trei sferturi din solicitări s-a dat un răspuns pozitiv. PUG-ul actual e mai permisiv şi mai orientat spre ceea ce există în realitate în teren. Au existat şi unii care au încercat să îşi conserve anumite privilegii, dar am considerat acest lucru inacceptabil”, a declarat Adrian Borda.

Istoria, adusă în prezent

Noul PUG propune o dezvoltare realistă şi pentru anumite zone apropiate de centrul istoric, care în prezent nu sunt exploatate la potenţialul maxim, conform cu cerinţele actuale ale centrului unui oraş de cinci stele. De exemplu, PUG-ul a identificat anumite artere care pot fi dezvoltate mai intens. „S-au identificat câteva străzi importante dar care au mai rămas mai în urmă. Un exemplu ar fi în lungul Someşului, în nordul Pieţei Mihai Viteazu către Gară unde sunt foarte multe clădiri doar cu regim de parter, dar zona ar fi putea oferi mult mai mult. Iar PUG-ul permite şi o altfel de dezvoltare, iar permiâîndu-se să se construiască mai mult, cu coeficienţi mai buni, automat şi valoarea proprietăţilor creşte. Altă zonă este strada Brâncuşi din Gherogheni, care iar e o zonă importantă cu multe case. Iar culoarul respectiv a fost favorizat pentru dezvoltare. Şi acolo vor avea o valoare a proprietăţilor mai mare”, a subliniat Şerban Ţigănaş.

Culoarele verzi, o necesitate

Odată cu noul PUG în oraş vor fi create adevărate culoare verzi care asigură conectarea între ele a spaţiilor verzi, astfel încât să rezulte anumite trasee urbane de promenadă, ceea ce Clujul nu prea avea. Iar prin noile reguli, tot ce înseamnă râuri, pâraie, Canalul Morii, cursuri de apă în general au fost protejate.

„Sigur nu toată lumea e fericită, pentru că dacă omul are o proprietate pe aceste culoare nu va primi niciodată dreptul de a construi acolo. Există şi reversul. Avem zone de protecţie a spaţiilor verzi mai vechi care în prezent nu mai sunt necesare, pentru că infrastructura de canalizare, gaz s-a mutat în altă parte. Proprietarii nemulţumiţi au tot încercat să îşi impună voinţa. Şi mai este şi situaţia retrocedărilor. Oamenii s-au luptat în instanţă, au primit terenurile sau imobilele înapoi, însă fără să se ţină seama că nu mai avem aceeaşi situaţie de acum 50-60 de ani. E o aberaţie pentru că s-au retrocedat spaţii verzi şi acolo nu mai poţi construi. Chiar dacă au fost presiuni, nu aceasta e soluţia să construieşti unde nu e nefiresc”, a mai precizat Şerban Ţigănaş.

În plus, pentru dezvoltare e nevoie de terenuri noi. Municipalitatea în ultimii 20 de ani a tot pierdut proprietăţi şi nu a cumpărat nimic în schimb. „Dacă Clujul nu cumpără nimic vom avea o administraţie foarte slabă, care nu va fi pregătită deloc în faţa unei intenţii de investiţie. Noul PUG ia în calcul şi acest lucru şi face sugestii în acest sens. Dau un singur exemplu, dar foarte important. Clujul are nevoie de un centru regional de târguri şi expoziţii. Pentru asta ai nevoie de teren. Iar Primăria nu mai are terenuri libere”, susţine acesta.

[stextbox id=”custom” caption=”Un PUG de 800.000 de euro”]

Contractul privind reactualizarea Planului Urbanistic General (PUG) al municipiului Cuj-Napoca a fost semnat în iunie 2009 în urma unei licitaţii care s-a desfăşurat în luna februarie 2009. UTCN a concurat cu asocierea româno-italiană a firmelor Tecniccop şi Arhitectonica şi a câştigat contractul evaluat la circa 800.000 de euro. UTCN a avut ca asociaţi pentru acest proiect societăţile Planwerk şi Bogart. Pentru PUG, ca subcontractori, a lucrat şi o echipă formată din cadre de la Universitatea de Medicină şi Farmacie, de la Universitatea Babeş–Bolyai, precum şi de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, dar şi alţi specialişti din ţară. PUG-ul urma să fie gata în 15 luni de la semnarea contractului. Astfel că, Planul Urbanistic General al municipiului Cluj-Napoca trebuia practic să fie în vigoare de mai bine de 2 ani. Procesul de avizare a primei variante a început în mai 2011 şi a fost urmat de mai multe dezbateri publice şi modificări. Noul PUG va reglementa pe următorii cel puțin 10 ani modul în care se va dezvolta Clujul.[/stextbox]