Polivalenta, perfectă pentru spectacole. Sportul mai așteaptă

Polivalenta va avea intrarea principală orientată spre Someş, în zonă urmând să fie amenajată şi o piaţetă publică. Sala a fost gândită să arate ca o plasă lovită de balonul de joc.

Text: Patrice Podină, Claudia Romitan
Fotografii: Dan Bodea

Clujenii şi-au dorit un stadion modern, şi l-au primit. Ulterior s-a pus, firesc, problema construcţiei unei săli de sport care să întrunească cele mai înalte standarde de calitate şi să poată găzdui întreceri şi partide internaţionale. Peste ceva mai mult de o lună de zile o vor avea şi pe aceasta. Tradiţia sportivă a Clujului cerea astfel de edificii, fie şi numai dacă ne gândim la prezenţele europene ale echipelor de baschet masculin ”U” Mobitelco, transformată între timp în U-BT, şi ale handbalistelor de la ”U” Jolidon, rebranduite şi ele mai nou în ”U” Alexandrion. Că au luat decizii înţelepte sau nu, autorităţile locale, judeţene şi municipale, au făcut eforturi şi au dus la îndeplinire aceste două mari proiecte. Dacă sportivii şi cluburile de care ei aparţin se bucură, contestatarii au găsit noi motive să-şi verse năduful pe modul în care banii publici au fost cheltuiţi. E drept că nici contextul economic nu este deloc încurajator. Cum sportul clujean este subfinanţat este foarte posibil ca până la redresarea lui, de noua construcţie somptuoasă (Sala Polivalentă), să beneficieze alte categorii sociale, cum ar fi artiştii, reprezentanţii cultelor religioase sau politicienii.

Cine beneficiează de luxul Polivalentei?

La bază, Sala Polivalentă ar trebui să fie destinată activităţilor sportive, cel puţin asta reiese din proiectul iniţial, conturat cu foarte mulţi ani în urmă dar, rostit clar şi răspicat abia din 2011 încoace. Problema cea mai mare este că aruncând o privire peste rezultatele ultimilor ani ale echipelor sportive clujene, majoritatea de fapt luptă an de an ca să evite retrogradarea sau evoluează chiar în ligile inferioare. Se pune întrebarea câte dintre acestea îşi vor permite să achite chiria unui stabiliment „de lux”?

Concret, echipele de volei feminin şi masculin trăiesc în mare parte din banii alocaţi de Ministerul Tineretului şi Sportului sau de Consiliul Local şi gestionaţi de Clubul Sportiv Universitatea. Voleibalistele au promovat în prima divizie, iar managerul secţiei face eforturi mari să atragă noi finanţatori lângă echipă. De partea cealaltă, echipa masculină supravieţuieşte la nivelul primului eşalon doar datorită retragerii grupărilor proaspăt promovate care, din cauza lipsei banilor aleg să-şi continue activitatea tot în liga secundă. Şi în acest caz sponsorii cu adevărat potenţi financiar lipsesc cu desăvârşire. Acelaşi lucru îl consemnăm şi în cazul echipei masculine de handbal a CS ”U”, care joacă în divizia a doua a ţării. La baschet feminin „studentele” sunt în Liga Naţională, dar lipsa unui buget pe măsura istoriei se resimte în teren, unde elevele lui Florin Covaciu se zbat în subsolul clasamentului. Recent promovată în Liga Naţională, echipa masculină a clubului universitar a obţinut această performanţă „pe gratis” cum se spune, sportivii lui Carmin Popa nefiind plătiţi, clubul asigurând doar cheltuielile legate de organizarea meciurilor, echipament şi deplasări. Raportându-ne strict la aceste echipe este aproape imposibil de imaginat că se vor găsi resurse financiare pentru a-şi schimba locaţia. Un alt aspect important este absenteismul suporterilor la meciurile echipelor amintite. Matematica simplă ne arată că doar baschetbaliştii de la U-BT şi handbalistele de la ”U” Alexandrion ar avea şanse să găsească banii necesari mutării în Sala Polivalentă. Însă, în cele ce urmează vom vedea că Polivalenta ar putea deveni un veritabil centru cultural şi de ce nu, religios, sau politic. În acest ultim caz lansările cu fast în viitoarele campanii electorale ar putea reprezenta chiar principala sursă de venituri pentru viitoarea societate comercială înfiinţată cu scopul de a administra noul stabiliment de cinci stele al Clujului.

Dotări de top

Noua Sală Polivalentă din Cluj urmează să fie inaugurată pe 31 octombrie, cu un concert al artistului britanic James Blunt.

Conform planurilor făcute publice de constructorul săli, aceasta va avea 7070 de locuri, în caz de nevoie, capacitatea putând fi extinsă până la 10.000 de locuri, datorită unei gradene retractabile. Construcţia beneficiază de anexe sportive şi tehnice aferente, cu dotări complementare de alimentaţie publică, spaţii comerciale închiriabile şi un parking pentru 455 de maşini. În interior Sala Polivalentă este împărţită în trei zone distincte. Zona VIP şi cea tehnică, dispusă pe trei niveluri, găzduieşte mai multe săli de şedinţe şi conferinţe, birourile administrative, cabinele tehnice, zona de supraveghere şi anexele acestora. Zona Publicului este organizată de asemenea pe trei niveluri. În sfârşit, zona sportivilor şi cea a anexelor sălii, dispusă la parter, cuprinde: vestiarele, birourile antrenorilor, săli de discuţii, cabinetul medical, cabinetul pentru testele antidoping, sala de antrenamente, depozitele pentru echipamentul de sală. Tot în zona sportivilor va fi amenajat un restaurant public şi o zonă cu spaţii comerciale. Sala va ma dispune de o zonă a spaţiilor tehnice, adiacentă celei pentru sportivi, ce va cuprinde spaţii pentru depozite, centrale termice şi de tratare, centrale de ventilaţie, camera pompelor, bazin de apă, cameră tablou electric general, cameră curenţi slabi şi alte anexe. Cu alte cuvinte o bază sportivă la cele mai înalte standarde internaţionale, cu respectarea normelor în domeniu, care să permită omologarea sălii pentru a putea găzdui competiţii interne şi internaţionale dintre cele mai variate. Sala Polivalentă are un teren de joc ce poate fi extins prin gradene retractabile pentru a permite practicarea a cât mai multe discipline sportive: baschet, volei, handbal, fotbal în sală, dans sportiv, gimnastică, box, judo, arte marţiale sau scrimă, tenis de câmp şi tenis de masă, tir cu arcul. Asemeni edificiilor similare din Occident sala va dispune de un cub video în centru, pe care vor fi proiectate imagini în format HD. Sala poate fi transformată chiar şi în patinoar însă, este greu de crezut că va primi această destinaţie din cauza costurilor ridicate ale desfăşurării activităţilor de tipul sporturilor de iarnă. Evident Sala Polivalentă va putea găzdui, aşa cum aminteam mai devreme şi congrese internaţionale, în acest caz capacitatea recomandată de constructori fiind de aproximativ 5.000 de invitaţi. Pentru concertele pe scenă capacitatea destinată publicului va fi de 7.000 de locuri.

U-BT şi-a exprimat intenţia de a juca în Polivalentă

Dintre toate echipele sportive care evoluează în competiţii naţionale şi internaţionale, doar fosta campioană a României la baschet masculin, U-BT, şi-a exprimat clar intenţia de a-şi desfăşura activitatea în noua sală de sport. „Noi ne dorim să jucăm în Sala Polivalentă. Cel puţin meciurile din Eurochallenge Cup acolo le vom juca, dar am vrea să evoluăm şi în Liga Naţională de Baschet tot în Sala Polivalentă. Este şi o provocare pentru noi şi suporteri. În Sala Sporturilor <Horia Demian> aveam audienţă maximă pot să spun, acum să vedem dacă vom atrage suficienţi spectatori încât să umplem Polivalenta. E şi asta o provocare”, a declarat preşedintele executiv al U-BT, Mircea Cristescu. De altfel, mutarea din Sala Sporturilor „Horia Demian” a fost confirmată şi de directorul executiv al Direcţiei Judeţene pentru Tineret şi Sport (DSTS) Cluj, Răzvan Sotiriu, cel care coordonează în acest moment activitatea şi administrarea Sălii „Horia Demian”. „Până la această oră nu avem nicio solicitare concretă din partea niciunei echipe că ar vrea să încetăm colaborarea în Sala Sporturilor. Doar cu reprezentanţii conducerii echipei de baschet masculin <U-BT> am avut discuţii pe această temă şi am înţeles că intenţia lor este să-şi desfăşoare activitatea în Polivalentă. Din câte ştim noi vor avea şi un buget foarte bun, probabil că-şi permit să se mute. Acum, în funcţie de tarifele practicate de administratorii Polivalentei, se poate ca şi alte echipe să dorească să-şi dispute măcar meciurile oficiale acolo. Probabil echipa feminină de handbal va alege aceeaşi locaţie pentru meciurile de acasă. Cel puţin în cupele europene vor fi obligate să joace în Polivalentă, aceasta fiind singura sala de sport care beneficiază de toate dotările cerute de forurile internaţionale de sport”, a spus Sotiriu.

„Noi avem o relaţie de colaborare foarte bună cu administraţia Sălii Sporturilor şi suntem foarte mulţumiţi de condiţiile pe care le avem acolo, nu cred că echipele noastre vor schimba locaţia de desfăşurare a meciurilor şi a antrenamentelor. Singura problemă la Sala Sporturilor este că e prea aglomerată, sunt foarte multe echipe la antrenamente. Dar probabil că odată cu finalizarea Sălii Polivalente se vor mai elibera din poziţiile din Sala Sporturilor. Să vedem, în funcţie de cât va fi chiria, poate vom muta şi noi una sau mai multe echipe în Polivalentă. Un lucru este cert, sportul clujean are de câştigat după inaugurarea sălii, fie şi doar pentru că sportivii vor avea condiţii mai bune de antrenament”, a declarat directorul CS Universitatea Cluj, Ovidiu Vasu.
În acest moment Sala Sporturilor „Horia Demian” este închiriată echipelor clujene la un tarif de sub o sută de lei pe oră. Neoficial, tariflele practicate de administratorii Sălii Polivalente ar urma să se situeze între 200 şi 400 de lei pe oră însă, o cifră oficială va fi făcută publică abia după stabilirea componenţei Consiliului de Administraţie al societăţii comerciale care va administra sala.

Locul ideal pentru o reprezentaţie Iglesias

Până să fie animată de competiţii sportive, naţionale şi internaţionale, Sala Polivalentă din Cluj-Napoca este un ideal centru de activităţi artistice. Capacitatea generoasă, de 7.000 de locuri, le face cu ochiul producătorilor de evenimente artistice. Florin Danciu este omul care i-a adus la Cluj, printre alţii, pe legendarii Scorpions, Deep Purple sau pe Demis Roussos. Producătorul de evenimente s-a declarat încântat de construcţia Polivalentei, pe care o vede un loc perfect pentru organizarea de concerte internaţionale. „Poate părea puţin ciudat ceea ce spun eu, dar existenţa acestei săli şi integrarea ei într-un circuit artistic ar putea crea o mare emulaţie pentru artiştii şi producătorii de evenimente. Toţi marii artişti ai lumii şi toate marile trupe cântă şi au spectacole indoor. În plus genul acesta de evenimente, în săli, au alte tarife, mult mai mici decât în cazul unui concert pe Cluj Arena, de exemplu. În general tarifele sunt stabilite în funcţie de capacitatea locaţiei, iar artiştii îşi redimensionează show-urile în funcţie de spaţiu”, spune Florin Danciu. Producătorul de evenimente explică şi de ce anumite concerte nu au avut succesul scontat la Cluj-Napoca. „În general românii, şi clujenii nu fac excepţie, îşi permit să participe o dată, maximum de două ori pe an la un eveniment foarte mare. Noi nu avem veniturile cetăţenilor din vestul Europei şi din acest motiv românii preferă să participe la un concert pe an, dar să fie un artist uriaş de genul Metalica sau U2”, a adăugat Danciu. Promotorul clujean vede noua Polivalentă ca un loc perfect pentru un concert al lui Julio Iglesias. „Genul acesta de săli reprezintă un mare avantaj pentru orice oraş, nu doar pentru Cluj-Napoca, pentru că sunt spaţiile ideale pentru concerte ale unor artişti intermediari, pe care îi poţi aduce pentru câteva zeci de mii de euro, nu pe sume exorbitante. Julio Iglesias este un exemplu de artist care sunt convins că ar umple Sala Polivalentă. Este un nume mare, chiar dacă ieşit din prim-planul topurilor, dar atenţie, vorbim doar de faptul că nu mai este foarte la modă, pentru că valoarea lui este o evidenţă şi un lucru incontestabil”, povesteşte Danciu. În opinia producătorului clujean, Sala Polivalentă poate fi transformată într-un spaţiu în care trupele româneşti se pot exprima foarte bine. „Există acest curent în România ca artiştii să participe preponderent la evenimente pe care nu le produc ei, de genul zilelor oraşului, acolo unde cântă, îşi fac numărul, iau banii şi pleacă, ori o sală de acest gen poate fi o platformă de lansare pentru foarte mulţi artişti şi trupe de la noi. Costurile nefiind foarte ridicate, eu sunt convins că locaţia poate fi închiriată de orice producător care vrea să organizeze evenimente în care să implice artişti români, fără să aibă temerea că va ieşi în pierdere”, sugerează promotorul clujean.
Ideile lui Florin Danciu sunt împărtăşite şi de alte persoane implicate în domeniul sportiv, şefi de cluburi sau manageri, care se tem că din cauza unor eventuale tarife de închiriere prea ridicate Sala Polivalentă va deveni mai atractivă pentru organizatorii de spectacole decât pentru desfăşurarea de competiţii sportive.

Costul Sălii Polivalente s-a dublat în patru ani

Sala Polivalentă ar urma să fie inaugurată în octombrie

Cea mai mare Sală Polivalentă din România a început să fie construită în martie 2011. Primarul de atunci, Sorin Apostu, a iniţiat acest proiect „în competiţie” directă cu Cluj Arena, păstorită de preşedintele Consiliului Judeţean Cluj din 2011, Alin Tişe. Proiectul a demarat în forţă. În numai opt luni, adică până în noiembrie 2011 se ajunsese la aproape jumătate din realizarea investiţiei, proiectarea şi realizarea fiind câştigată de asocierea de firme SC CON – A SA, SC Inter Sport SRL, SC Nisal SRL, SC Dico şi Ţigănaş SRL şi SC Plan 31 Ro SRL, pentru suma de aproape 51 de milioane de lei. Dar avântul lucrărilor s-a întrerupt brusc când licitaţia a fost contestată şi lucrările au fost sistate în 2012, pentru conservarea acestora plătindu-se nu mai puţin de 6 milioane de lei. De la stadiul de 65%, lucrările au fost reluate în acest an de către asocierea CON-A cu Nisal şi Inter-Sport, care a câştigat noua licitaţie organizată de primărie în octombrie 2013. Contractul a fost încheiat pentru suma de 43.293.764, 9 de lei, termenul de finalizare anunţat fiind septembrie 2014, faţă de mai 2012, primul termen la care sala trebuia să fie gata. Per ansamblu, Sala Polivalentă ajunge să coste astfel aproape 90 de milioane de lei. Sala va avea un regim de înălţime 1S+P+3E şi un număr de 7.308 locuri cu anexele sportive şi tehnice aferente, un parking pe un nivel şi o piaţetă pentru intrarea publicului dinspre Splaiul Independenţei. Conform proiectului, sala multifuncţională va putea găzdui următoarele sporturi: karate, judo, handbal, gimnastică, scrimă, box, baschet, five-a side football, badminton, arc, aikido, tenis de câmp, tenis de masă. Sala multifuncţionala va fi omologată pentru competiţii sportive la standarde naţionale şi internaţionale.Parkingul realizat sub sala multifuncţională pe un nivel va avea un număr de 445 de locuri.

Administrată pe modelul Cluj Arena

[stextbox id=”custom” caption=”Constantin Răduţă, posibil şef peste polivalentă” float=”true” width=”300″]Recent Primăria Cluj-Napoca a anunţat scoaterea la concurs a postului de administrator pentru Sala Polivalentă. Printre cei care şi-au depus dosarul se regăseşte şi fostul şef al al Direcţiei Judeţene de Tineret şi Sport, Constantin Răduţă. Pe surse, Transilvania Reporter a aflat că Răduţă este „deja câştigătorul concursului”. În fond alegerea nu este una deloc rea, Răduţă dovedindu-şi în timp calităţile de bun administrator. De-a lungul vremii Constantin Răduţă a fost şef la Administraţia Taberelor Şcolare, de unde s-a transferat la Direcţia de Sport în septembrie 2010, iar şefii de cluburi sportive din Cluj-Napoca sunt mulţumiţi de colaboarea cu acesta. Constantin Răduţă a fost fotbalist la Universitatea Cluj şi, pentru o scurtă vreme a fost chiar antrenorul „Şepcilor roşii”, la începutul anilor ’90.[/stextbox]După modelul Cluj Arena, noua Sala Polivalentă va fi administrată de o societate comercială, a cărei baze au fost deja puse încă de la sfârşitul lunii trecute. Întruniţi într-o şedinţă extraordinară consilierii locali clujeni au iniţiat demersurile necesare pentru înfiinţarea de către municipiul Cluj-Napoca, prin Consiliul Local, a acestei societăţi care să administreze noul edificiu al sportului clujean. Deasemenea a fost aprobată şi comisia care urmează să stabilească, componenţa Consiliul de Aministraţie al noii societăţi comerciale. Primarul Emil Boc a declarat că denumirea societăţii ar trebui să fie aceeaşi cu cea a Polivalentei, adică SC Sala Polivalentă. “Personal cred că această denumire este cea mai viabilă, deoarece în conştiinţa clujeanului această denumire <sala polivalentă> deja s-a împământenit”, a spus Boc. Spre deosebire de edificiul alăturat Polivalentei, Cluj Arena, noua sală de sport nu are încă o echipă care să participe efectiv la ultimele pregătiri dinainte de recepţia oficială care va avea loc în a doua jumătate a lunii septembrie. Directorul SC Cluj Arena, Radu Raţiu a explicat că, în cazul său, pentru o corectă şi eficientă administrare s-a integrat între constructori, în ultimele şase luni dinaintea finalizării lucrărilor la stadion. „Ştiam că dacă voi fi alături de constructori îmi va fi mult mai uşor să administrez arena. Fiind în mijlocul lucrărilor zi de zi, am ajuns să cunosc fiecare colţ, fiecare nivel al stadionului. Am fost aici când s-a montat instalaţia de sonorizare, când s-au făcut probele nocturnei, aşa am considerat eu că este mai bine”, a punctat Radu Raţiu.

Directorul SC Cluj Arena a explicat şi de ce este bine ca asemenea stabilimente să fie administrate de societăţi comerciale. „În primul rând ca societate comercială trebuie să gândeşti activitatea de funcţionare în aşa fel încât să obţii profit, să rentabilizezi această activitate. Un alt aspect este acela că înfiinţând un serviciu, în cadrul Primăriei în cazul Sălii Polivalente, sau al Consiliului Judeţean în cazul Cluj Arena, ar fi foarte greu să funcţionezi la capacitate optimă, mai ales că activităţile sportive se derulează preponderent în wekenduri, adică în zilele libere ale funcţionarilor publici. Pe urmă, ca societate comercială poţi mult mai uşor să controlezi veniturile şi cheltuielile. Îţi formezi o echipă cât mai complexă în aşa fel încât să nu trebuiască să externalizezi prea multe servicii, ideal ar fi să nu externalizezi niciun serviciu. E adevărat că sunt multe cheltuieli, dar cu o administrare bună această societate comercială poate deveni profitabilă, iar ăsta este scopul final. Eu am convingerea că, colegii noştri din Primărie vor găsi cele mai bune soluţii pentru adminstrarea Sălii Polivalente şi sunt sigur că echipa care va coordona activitatea acestei săli va reuşi într-un timp destul de scurt să o facă să devină eficientă, profitabilă şi să aducă benificii şi clujenilor”, explică Raţiu.

Înfiinţarea societăţii comerciale care să administreze edificiul sportiv este imperios necesară, cu atât mai mult cu cât Guvernul a decis să desfiinţeze posturile vacante care erau la Primăria Cluj-Napoca pentru Sala Polivalentă, în cadrul serviciului înfiinţat în acest scop încă din 2012. Deasemenea nu au fost alocate fonduri suplimentare de bani pentru plafonul de salarii, iar acest lucru duce la imposibilitatea municipalităţii de a angaja personal. „Suntem în situaţia de a avea posturi vacante, dar nu putem face angajări pe aceste posturi, pentru că Primăria este plafonată din punct de vedere financiar şi nu putem depăşi această limită stabilită prin cadrul legal”, a declarat purtatorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu.

Cluj Arena – buget modest, profit semnificativ

Cluj Arena are în acest an un buget aprobat de peste 2, 6 milioane de lei. Din aceşti bani circa 1, 6 milioane de lei sunt prevăzuţi la capitolul cheltuieli pentru investiţii, iar peste 800.000 de lei din bugetul total reprezintă costuri cu personalul. Până la finalul anului situaţia însă se mai poate schimba radical, aşa cum a fost în 2013, când societatea care administrează stadionul a intrat pentru prima dată pe profit. Şi nu a fost unul deloc neglijabil, profitul depăşind 12 milioane de lei. Aceasta deşi, şi în 2013, s-a pornit la drum cu un buget modest, de aproape 2, 3 milioane de lei şi s-a ajuns în decembrie 2013, după rectificare, la 16 milioane de lei, potrivit bugetului de venituri şi cheltuieli rectificat şi aprobat prin Hotărârea de Consiliu Judeţean 421/2013. Banii încasaţi de Cluj Arena provin însă surprinzător mai mult din partea de entertainment şi nu din cea sportivă. Arena care a costat peste 35 de milioane de euro găzduieşte frecvent petreceri, nunţi, concerte, festivităţi de absolvire, iar din chirii se încasează sume semnificative. Dacă chiria pentru o competiţie sportivă este de 7.500 de euro, o sală pentru nuntă costa 2.000 de lei, iar închirierea unei loje VIP cu terasă pentru opt ore ajunge la 3.000 de lei. Bani frumoşi se încasează şi de la cei care vin să alerge pe pista de atletism, cei de la Cluj Arena putându-se lăuda cu 400 de abonaţi.

Lucrările la stadionul Cluj Arena au început în luna august a anului 2009 şi au fost executate de un consorţiu de opt firme. Stadionul a fost inaugurat în octombrie 2011 şi are o capacitate de 30.335 de locuri, făcând parte din categoria „Elite”, respectând standardele FIFA şi UEFA. Arena are şi o pistă de atletism care poate găzdui competiţii internaţionale. Costurile Cluj Arena s-au ridicat la 35 de milioane de euro, fără TVA. Investiţia a fost finanţată în principal de Consiliul Judeţean Cluj, dar şi Guvernul României a alocat 14 milioane de euro pentru construcţie.

Euro 2018 de futsal, prioritate naţională

Mircea Luca așteaptă să asiste la un eveniment de anvergură internațională la Cluj

Echipa naţională de fotbal a României a ratat orice participare la un turneul final, fie de Campionat European, fie de Cupă Mondială, din 2008 încoace aşa că oficialii Federaţiei Române de Fotbal (FRF) s-au reorientat şi au depus candidatura ţării noastre pentru organizarea europeanului de futsal din 2018. Cel puţin la acest nivel, al fotbalului în sală, România are rezultate bune. La ultima participare, la turneul final al Campionatului European, desfăşurat anul acesta în Belgia, „tricolorii” s-au calificat până în sferturile de finală, de unde au fost eliminaţi de Rusia. Încă de la sfârşitul anului trecut fostul şef al FRF, Mircea Sandu, anunţa că România va candida la organizarea viitoarei ediţii a europenelor. Proiectul a fost preluat de noua conducere a forului de la Bucureşti, iar UEFA va anunţa luna viitoare ţara organizatoare. Problema este că România nu are la această oră o sală omologată pentru a găzdui meciuri de o asemenea anvergură, practic singura locaţie posibil acceptată de UEFA fiind Sala Polivalentă din Cluj-Napoca. Reprezentanţii FRF mizează pe construcţia unui stabiliment de 12.000 de locuri în Bucureşti însă, construcţia ar urma să fie terminată abia în 2016, adică cu doar doi ani înaintea evenimentului amintit (EURO 2018). Dacă aceasta va fi gata s-ar încadra în limita acceptată de UEFA, iar oficialii federaţiei de la Bucureşti mizează de fapt, aşteptând răspunsul de la UEFA, pe Polivalenta din Cluj, care va fi inaugurată în luna octombrie, lucru confirmat şi de preşedintele FRF, Răzvan Burleanu. „Din discuţiile pe care le-am avut cu primarul Capitalei construcţia noii săli polivalente va fi gata până la sfârşitul anului 2016. Deci suntem pregătiţi, iar dacă dintr-un motiv sau altul viitoarea sală din Bucureşti nu va fi gata la timp avem alternativa Sălii Polivalente din Cluj care va fi inaugurată peste aproximativ două luni. Este o sală modernă, ce poate găzdui în jur de 8.000 de spectatori, în care se poate organiza un asemenea eveniment”, a spus Burleanu.

Vechea sală a sporturilor „Horia Demian” a găzduit meciurile de Liga Campionilor ale handbalistelor de la ”U” Jolidon însă, dacă gruparea ardeleană ar fi depăşit faza grupelor ar fi fost obligată să joace în altă locaţie, stabilimentul primind la acea vreme doar o derogare din partea Federaţiei Europene de Handbal pentru a găzdui astfel de partide. „Cred că este la fel ca şi la handbal şi în cazul competiţiilor de futsal, cel târziu anul viitor ar trebui să vină o comisie din partea UEFA să inspecteze noua sală. Există un manual foarte stric de licenţiere pentru asemenea eveniment şi nu ştiu dacă atunci când s-a făcut proiectul noii Polivalente s-au studiat aceste aspecte, dacă au fost consultaţi specialişti în domeniu. Mă îndoiesc că s-a studiat calendarul competiţional pentru perioada imediat următoare finalizării construcţiei. Nu ştiu dacă s-au luat în calcul eventuale viitoare competiţii internaţionale care ar putea fi găzduite de noua Polivalentă. Sunt nişte standarde extrem de riguroase, tocmai de aceea comisiile de inspecţie vin cu trei ani înainte, pentru a da timp organizatorilor să remedieze ceea ce nu corespunde cu manualul de licenţiere”, a explicat directorul executiv al DJTS Cluj, Răzvan Sotiriu.

Arhitecţii „desfiinţează” Polivalenta

[stextbox id=”custom” caption=”Tavanul actualei Săli a Sporturilor s-a prăbuşit la un an de la inaugurare” float=”true” align=”right” width=”300″]Semnalul se alarmă dat de arhitectul Şerban Ţigănaş, care a condamnat faptul că la Polivalentă de lucrează cu materiale ieftine ar trebui tratat cu seriozitate. Cei mai vârstnici îşi amintesc că tavanul actualei săli a sporturilor s-a prăbuşit la doar un an de la aniversare. Pe 15 februarie 1961, probabil din cauza precipitaţiilor abudente, tavanul Sălii Sporturilor a cedat şi s-a prăbuşit la puţin timp după încheierea unei mari adunări de partid, în timpul căreia Ioan Gheorghe Maurer a ţinut un discurs. În aceeaşi zi a avut loc o eclipsă de soare, pe care oamenii au asociat-o superstiţios cu prăbuşirea tavanului. S-au făcut speculaţii că şi aplauzele entuziaste ale participanţilor la reuniunea de partid ar putea fi cauza prăbuşirii tavanului. Din fericire, sala era goală în momentul prăbuşirii şi n-au existat victime. Presa vremii nu a relatat incidentul, iar sala a fost reconstruită. De această dată, constructorii nu au mai greşit, astfel încât sala a rezistat inclusiv urletelor care însoţeau reprezentaţiile de la Cluj ale Cenaclului Flacăra.[/stextbox]„Sala Polivalentă care se construieşte în prezent nu va permite niciun atribut urbanistic pozitiv”, opinează arhitectul Lucian Popa într-un text publicat pe site-ul publicaţiei ArhiForum. El critică în principal amplasarea Sălii Polivalente în imediata apropiere a stadionului Cluj Arena. „Acest edificiu monumental nu are spaţiu propriu, el este comasat pe amplasamentul stadionului, în realitate pe singura latură cu deschidere cât de cât suficientă aparţinătoare acestuia…Administraţia publică locală s-a comportat în acest caz pe domeniul privat al statului cu dispreţul şi arbitrariul proprietarului privat care face în ograda proprie „ce vrea muşchii lui” şi care reacţionează alergic la interesul public. Nu se pot strecura construcţii de asemenea dimensiuni, la fel ca un chioşc de ziare în picioarele pietonilor şi la limita bordurii trotuarului: ele trebuie să aibă în jur un teren liber propriu cu o suprafaţă proporţională volumului lor. Iar privitor la proiectare, eu cred că la atâta lipsă de discernământ urbanistic şi onestitate profesională – dacă ar fi să luăm numai aritmetica specială, putem zice miraculoasă, prin care s-a demonstrat acoperirea necesarului de parcări, pe nişte suprafeţe inexistente, pentru un stadion de 30.000 de locuri şi o Sală Polivalentă de 7.000 de locuri – nici nu va mai conta calitatea arhitecturală, frumuseţea, acestor obiective. Atitudinea postmodernă dusă la limită este, deopotrivă, o atitudine kitsch”, afirmă Lucian Popa, membru în fiiliala transilvană a Ordinului Arhitecţilor.

După comentariile colegilor de breaslă, paradoxal, şi proiectantul sălii, arhitectul Şerban Ţigănaş, critică proiectul. El susţine că sala nu ar fi trebuit ridicată, dar că ea fost totuşi construită din pricina ambiţiei politice a primarului Emil Boc de a avea la Cluj cea mai mare sală a sporturilor din ţară. Într-un interviu acordat publicaţiei Vocea Transilvaniei, Ţigănaş afirmă că oraşul nu era pregătit pentru o a două sală, însă Boc a insistat pentru construcţia unei săli de 10.000 de locuri, limitându-şi dorinţele la doar 7.000 de locuri abia când i s-a demonstrat că spaţiul e prea mic pentru o sală atât de mare, ca şi sala la rândul său.

„Sugestia mea către primar a fost să nu construiască o sală de sport. Am zis că încă suntem imaturi pentru o nouă sală de sport. Asta era la nivelul anului 2008. Dar primarul (Emil Boc, n.red.) mi-a zis foarte clar: “asta e decizie politică și aici trebuie să intre – nu aveam proiectul încă, lucram la stadion – o sală de 10.000 de locuri”. Și l-am întrebat”‘de ce de 10.000 de locuri?”. “Să fie cea mai mare din România”…Am zis că dă pe afară. Atunci primarul a zis “dacă nu încape, bun, să fie mai mică, cât încape, dar mai mare decât cea de la București”. E autentică discuția”, declară Ţigănaş în interviu.

Mai mult, proiectantul critică şi modul cum se execută lucrările, afirmând că se lucrează cu materiale ieftine şi că vom asista la degradarea rapidă a sălii, cum s-a întâmplat şi la Cluj Arena. „Aceasta este realitatea românească a construcțiilor și a prețului celui mai mic de la licitații. Sala de la Cluj e făcută din prefabricate pe structură de hală industrială, dar resursele financiare sunt de patru ori mai mici decât cele pentru hala în care Bosch și-a deschis fabrica de la Jucu, gândită de aceiași proiectanți”, afirmă Ţigănaş, citat de site-ul actualdecluj.ro.

În replică, primarul Emil Boc se apără spunând că Polivalenta din Cluj costă jumătate din cât au plătit craiovenii pentru o sală cu 4.000 de locuri. El mai spune că proiectul sălii a fost influenţat de factorul politic atât cât este influenţat orice obiect de construcţie publică. „Probabil domnul arhitect vorbește din amintiri. Numărul de locuri l-au stabilit specialiștii. Lucrările au demarat în mandatul de primar al lui Sorin Apostu, dar îmi mențin cu consecvență poziția că este un obiectiv necesar pentru Cluj-Napoca. E suficient să vedeți ce program de activități este la actuala Sală a Sporturilor, că nu au spațiu la cât este de aglomerat programul, a menționat pentru voceatransilvaniei.ro Emil Boc.