Generaţia facebook s-a pus pe…. afaceri

Sunt tineri, ambiţioşi şi muncitori. Nu se mulţumesc să îşi petreacă viaţa pe internet sau să adune diplome. Nu vor să fie nişte simpli angajaţi. Sunt tinerii antreprenori care şi-au luat inima în dinţi şi au început mici afaceri. La Cluj numărul lor este în continuă creştere. Fie că sunt studenţi sau absolvenţi de bussines, fie că sunt doar tineri care vor să aibă propria afacere. Curajul lor e dublat de entuziasmul şi energia vârstei, care îi ajută să treacă de birocraţia tipic românească, de climatul economic nu tocmai încurajator. Îi mână „în luptă” o idee-forţă: „muncesc pentru mine”. Şi profesorii lor recunosc că deşi sunt numiţi generaţia facebook, mulţi dintre ei sunt cu picioarele pe pământ şi nu se feresc să îşi asume responsabilităţile unei afaceri proprii. De altfel asta e şi ceea ce contează, curajul de a face, de a aplica ceea ce au citit în cărţi sau au învăţat la şcoală, spun şi cei care au început de tineri o afacere şi care între timp au ajuns să aibă succes. „Cred că elanul tinereții contează enorm în startul unei afaceri. Nu pentru că ești mai naiv și mai curajos, ci pentru că ai mai multă energie, mai mult chef să faci, să experimentezi. Nu e întâmplător faptul că americanii și alte popoare cu o educație mai liberală își educă astfel copiii: să muncească, să facă ceva cu viața lor, să experimenteze profesional. De cele mai multe ori, eșecurile vin după ce tinerii se plictisesc, descoperă că în practică o meserie arată altfel decât în teorie”, spune Ioana Molnar, patronul florăriei Magnolia, care şi-a început afacerea din timpul studenţiei şi a făcut din ea un succes.

Pe de altă parte un raport realizat de Ernst&Young arată că jumătate dintre antrepenorii români nu au liceul. În acelaşi timp, în SUA, 95, 1% din proprietarii de întreprinderi mici au cel puţin studii superioare. Totodată antreprenorii români nu dispun de informaţii relevante în legătură cu sursele de finanţare, organizaţiile care sprijină antreprenoriatul şi programele de educaţie destinate lor. Mai mult decât atât, imaginea negativă a eşecului în afaceri în România, dar şi mediul economic dificil, sunt percepute ca obstacole importante de către antreprenori. 50% din respondenţi se tem de un posibil eşec în business. Doar 12% cred că eşecul este perceput ca o oportunitate de învăţare, în timp ce 32% consideră că este un obstacol pentru viitoarele proiecte de afaceri. Din anul şcolar 2010-2011, educaţia antreprenorială a fost introdusă în licee. Analiştii cred că acest lucru va creşte gradul de conştientizare a antreprenoriatului în rândul adolescenţilor, ca alternativă de carieră.

Priviţi de multe ori cu condescenţă de cei mai în vârstă, ca şi cum nu ar şti ce e viaţa dincolo de internet, mulţi dintre tinerii generaţiei facebook demonstrează că sunt de-a dreptul cu picioarele pe pământ. Unii încă nu şi-au terminat studiile dar şi-au deschis mici afaceri. Ca semn că generaţia celor obişnuiţi cu locul de muncă de la stat sau la patron face încet-încet loc celor cu spirit de iniţiativă, care s-au născut în capitalismul românesc, atâta cât este, şi care vor să îşi ia destinul în propriile mâini. Fie că e vorba de mici afaceri sau de altele care între timp au luat avânt, antreprenorii tineri sunt cei care dau viaţă economiei româneşti a viitorului.

Tinerii apelează fie la programul START prin care primesc de la stat maxim 10.000 de euro pentru a-şi porni propria afacere sau se bazează strict pe economiile lor şi ale părinţilor. Părinţi care, în ultima perioadă, sunt tot mai receptivi în ai lăsa pe cei tineri să îşi împlinească visele. Iar rezultatele încep să se vadă.

Cafea cu voie bună de la Captain Bean

Tânăr, ambiţios, harnic şi pragmatic. Acesta este portretrul lui Captain Bean, un clujean care la numai 22 de ani a devenit antreprenor după ce a pus pe roate un business cu gust de cafea. Bogdan Pandea, absolvent al Facultăţii de Ştiinţe Economice şi-a luat inima în dinţi şi a adus clujenilor prima cafenea mobilă din oraş.

Bogdan îşi primeşte fiecare client cu un zâmbet larg şi o porţie serioasă de voie bună. Vorbeşte deschis şi entuziast despre afacerea sa. „Am început de peste o lună şi pot spune că merge înspre bine. Adică am reuşit să fidelizez cea mai mare parte a clienţilor. Sunt şi destui clienţi noi, pentru că vin pe recomandări din gură în gură. Şi asta mă bucură, pentru că cea mai bună recomandare e cea din gură în gură. Şi mă bucur că am reuşit să îi fidelizez pe cei care lucrează aici în zonă”, spune tânărul antreprenor.

Aceasta spune că a ales zona centrală a oraşului pentru a-şi amplasa bicicleta cu cafea pentru că este o zonă intens circulată şi cu mulţi potenţiali clienţi, pe care de altfel i-a câştigat destul de repede oferindu-le carduri de fidelitate. „Profilul meu de client este angajatul din zona centrală, persoane de peste 25 de ani cu un venit. Deşi sunt tânăr nu m-am orientat din start spre campusurile studenţeşti pentru că ei sunt dificil de înţeles ca şi clienţi. Primim bani de acasă majoritatea dintre noi, chiar şi eu mai primesc un pic de ajutor de acasă. Aşa că nu ştiu sigur dacă ar merge toţi pe cafele şi ar fi profitabilă cafeneaua mobilă. Dar în viitor va fi un nou proiect şi înspre zona studenţească”, explică clujeanul.

Cafea pe bicicletă

Ideea i-a venit după ce a citit un articol despre franciza cofee-bike care există în Bucureşti. „Am citit despre acest lucru mi s-a părut o idee faină. Aşa că m-am interesat, am făcut bussiness planul şi am decis să încep. Între timp am fost plecat şi în America, unde asemenea afaceri sunt frecvente. Investiţia a fost de circa 10.000 de euro, dar mai ales în timp şi muncă, un an şi 8 luni din viaţa mea pe care nu o să-i mai recuperez niciodată”, spune Bogdan Pandea. Coffe-bike-ul este amplasat lângă magazinul Central, iar aici zilnic de la 7.30 la ora 17.00 Captain Bean şi cele două ajutoare ale sale sunt la dispoziţia clienţilor. Chiar şi sâmbăta între 8.00 şi 16.00 puteţi savura cafeaua preferată . „Primul pas e să fac prima bicicletă să meargă singură, apoi a doua, a treia şi să cresc brandul cât mai mult. Oferim următoarele produse: cafea, ciocolată caldă, capucino. Principiul nostru este să ajutăm clienţii să cumpere aceste produse într-un mod profesionist. Peste tot ţi se oferă un meniu, la noi recomandăm ce să iei, şi în funcţie de cerinţele tale şi cum vrei să îţi meargă ziua în continuare putem să personalizăm produsele. De exemplu, doză dublă de cofeină, cât de mult lapte vrei la cafea, vrei să o lungim cu apă, să punem sirop, vrei să combinăm siropurile. Mai nou am aflat că vin persoane care cer ciocolată caldă cu cafea, aşa că totul se poate”, povesteşte Captain Bean care se pregăteşte şi pentru sezonul cald. „Sigur vom oferi frappe-uri. Trebuie să găsim nişte aparate de gheaţă şi încă un pic de logistică şi va fi bine”, spune acesta, care dă şi un sfat celor care vor să înceapă o afacere: „ţineţi costurile sub control, nu aruncaţi banii în stânga şi dreapta aiurea”.

Promovare online

Pentru că bugetul nu i-a permis să cheltuie prea mult pe promovare, coffee-bike-ul a fost promovat pe facebook. „Am început pe facebook, apoi a mers vestea din gură în gură, au venit ziarele a fost un boom, chiar nu ne-am aşteptat la un aşa succes. În primele zile îşi făceau oamenii poze, mergeam la ei să îşi facă poze cu mine. Caut să atrag clienţii să fim apropiaţi de ei, deschişi”, mai spune clujeanul. Tânărul nu s-a lăsat descurajat nici de birocraţie, nici de multiplele drumuri după acte şi spune că a făcut totul cu plăcere pentru că: „am muncit pentru mine. Nu pot spune că a fost nimic greu pentru că am ştiut de la început că fac pentru mine. Am umblat mult în stânga, în dreapta dar mi-am asumat acest lucru, că fac pentru mine, decât să merg să mă angajez pe salariul minim undeva. Aşa că ce sfat pot să le dau tinerilor este să vină să ia o cafea de la noi şi le spun nişte scurtături. E bine să vorbeşti cu un alt antreprenor. Eu nu am făcut aşa şi apoi am aflat că dacă o făceam se rezolvau mai uşor unele lucruri. Dar e ok, e mai bine să faci tu. Se spune că dacă tu tai lemenele şi tu le clădeşti, te încăzeşti de două ori. Eu am ales varianta asta. De ce să îmi fie uşor,   aşa am căpătat experienţă”.

SoupeR, reţeta unei afaceri de succes

În luna iulie a anului trecut, trei sătmăreni aveau în minte o idee fixă despre modul în care şi-ar dori să arate propria lor afacere. Avea să fie prima lor încercare ca antreprenori şi nu puţine erau piedicile care le-ar fi putut sta în cale. Cu toate acestea, s-au aventurat în lumea mare cum le place astăzi să o spună şi au venit în Cluj pentru a-şi deschide un fast-food al cărui specific sunt supele.

Conceptul l-au văzut în Budapesta unde „barurile” de supe au devenit foarte populare în ultimii doi ani şi pentru că Satu Mare li s-a părut un oraş mult prea mic pentru visele lor mari au ales Clujul pentru a-şi deschide afacerea. „Satu Mare nu l-am văzut foarte deschis pentru astfel de concepte noi, mai ales că oamenii de pe stradă sunt obişnuiţi în continuare cu shaorme, burgeri şi hotdog-uri. De aceea ne-am gândit să venim în Cluj, un oraş mai mare unde se întâmplă mai multe”, a precizat Bertoti Lóránt, unul dintre cei trei proprietari ai fastfood-ului SoupeR. Deşi era trecut de ora 18.00, pe Lóránt l-am găsit tot în spatele tejghelei localului său de pe Bulevardul Eroilor, servind clienţii cu supele zilei. Cu câteva ore mai devreme, în jurul amiezii, se afla tot la datorie, în acelaşi loc. „Pentru personal nu am avut bani şi asta este într-un fel bine pentru că, lucrând doar noi, avem grijă de tot, inclusiv de păstrarea unui nivel ridicat al serviciilor pe care le oferim”, explică Lóránt.

 Vara supei calde

În Cluj, cei trei prieteni au venit la începutul lunii iulie a anului 2013 şi în jurul datei de 20 au reuşit deja să deschidă fast food-ul. „Aveam un prieten care este agent imobiliar aici în Cluj şi ne-a ajutat să găsim spaţiul. Am încercat să găsim un spaţiu cât mai central pentru planurile noastre măreţe. Ideea a fost să ne cunoască lumea direct, să ne vadă, ceea ce pe o stradă ascunsă nu ar fi fost posibil şi nu ar fi fost foarte bine pentru noi. În primele luni a fost foarte greu, am deschis în mijlocul verii şi poate nu a fost o idee bună să începem să vindem supă caldă. La început am încercat să angajăm un bucătar, însă am fost nevoiţi să renunţăm la el şi de atunci preparăm noi meniul”, precizează Lóránt. Pornind de la început cu un buget fix, tinerii nu şi-au permis luxul de a-şi promova foarte mult afacerea şi poate de aceea în primele trei luni, din punct de vedere financiar, au fost pe minus.  „În tot acest timp, chiria de 1500 de euro trebuia plătită de undeva. De obicei pe proprietarii spaţiilor nu îi interesează dacă faci profit sau nu. De pe o zi pe alta, însă, am devenit tot mai cunoscuţi. Reclama noastră chiar şi astăzi constă în faptul că oamenii vin, încearcă şi data viitoare aduc un prieten cu ei”, declară Bertoti Lóránt.

Lista de reţete

Banii necesari să deschidă fast food-ul Souper i-au avut o parte ei, o parte le-au dat părinţii. „A fost ca la ruletă: dacă va ieşi este bine, dacă nu, nu. Dacă nu am fi reuşit, fiecare am fi plecat poate în Anglia sau în Germania şi am fi încercat acelaşi business acolo. Ideea însă a fost să nu lucrăm pentru altcineva, ci pentru noi înşine”, spune Lóránt.

Astfel, pe o piaţă foarte competitivă, sătmărenii Bertoti Lóránt, Kása Zsolt şi Szabó Szabolcs au încercat să ofere ceva nou şi să menţină un nivel ridicat de calitate al produselor. „Noi am lucrat înainte în mai multe localuri şi aveam o idee fixă despre ce înseamnă un astfel de business. Teoria noastră este că în ziua în care nu îi satisfaci pe clienţi, în aceeaşi zi îi pierzi. În perioada în care am deschis noi ştiu că erau în centru cinci-şase fastfood-uri care între timp au dat faliment”, precizează Lóránt. Prin supele pe care le oferă, Souper a încercat să se diferenţieze de restaurantele tradiţionale din Cluj unde se găsesc de obicei aceleaşi supe sau ciorbe. Ca urmare, tinerii s-au axat pe multe supe creme, dispunând în prezent de un reţetar de peste 50 de supe. De asemenea, la fiecare două zile încearcă să le ofere clienţilor o supă tradiţională, supe condimentate, picante, mai dulci, pentru toate gusturile şi în primul rând să fie cât mai sănătoase: supă de pui Bombay, cremă de mazăre cu mentă, cremă de legume cu nuci şi migdale, cremă de ţelină cu mere, supă mediteraneană cu porc, supă de legume cu pui şi tarhon, cremă de fasole verde cu salvie etc.

Lumina de la capătul tunelului

„ În primele luni făceam zilnic 15-20 de litri, am ajuns la 70-80 de litri şi acum pregătim zilnic în jur de 100 de litri de supă sau chiar peste. Supele sunt făcute fără făină şi cât mai puţine care să conţină cartofi. Încercăm să folosim smântână vegetală şi să oferim supe pe care să le mănânce şi veganii. Avem şi supe de post. Din aprilie vrem să aducem în meniu şi câteva salate şi sandviciuri noi, pe lângă cele pe care le oferim deja în meniu. Dacă totul merge bine, în toamnă încercăm să deschidem şi un nou restaurant”, a precizat Bertoti Lóránt pentru Transilvania Reporter, adăugând că în afacerea lor este mare nevoie de forţă de muncă. “Ceea ce facem noi necesită foarte mulţi oameni. Dacă nu vrei să lucrezi cu semipreparate şi congelate, atunci trebuie să ai personal care să îţi pregătească tot meniul”, explică Lóránt. De la o lună la alta cei trei proprietari au observat o creştere a numărului clienţilor fideli ceea ce, încet, îi ajută pe ei să ajungă la ţelul pe care şi l-au propus. În prezent, banii pe care îi câştigă tinerii după ce achită chiria spaţiului, îi reinvestesc în bucătărie şi în renovarea pe care şi-au propus-o pentru luna aprilie. „Este mult mai greu decât am crezut iniţial, dar cel puţin vedem lumina de la capătul tunelului şi direcţia pe care mergem este bună”, declară cu optimism Lóránt. „Ca orice om normal îmi doresc de la această afacere să îmi garanteze o viaţă normală. Nu doar să lucrez de pe o zi pe alta, să nu mă sufoc. În România foarte mulţi oameni trăiesc în felul acesta. Dintr-un salariu îşi plătesc facturile, chiria, ratele la bancă, mâncarea şi nu mai pot să facă nimic altceva”, remarcă Bertoti Lóránt.

Sucuri naturale, „la mână”

„ Am vrut să muncesc pentru mine, nu pentru alții”, spune Andrei, un tânăr care la doar 24 de ani a avut curajul să ia o idee de familie și să o ducă în lumea reală a afacerilor de nișă. A făcut totul cu cap, având în minte un singur scop: oricine intră pe ușa lui trebuie să iasă mulțumit. Acum este propriul său angajat într-un magazin care vinde sucuri proaspăt preparate după modelul „to go”.

Andrei este proprietarul magazinului de sucuri de fructe, Frescobar, situat pe strada Napoca la numărul 27. Într-un spațiu de fix 8, 63 de metri pătrați, tânărul clujean face sucuri naturale din tot felul de combinații de fructe.  Ideea business-ului îi aparține mamei lui Andrei, care însă dorea să facă un magazin unde sucurile să se vândă la geam.

„Eu am transformat puțin ideea mamei și, deși spațiul este foarte mic, am insistat ca lumea să intre în magazin și să pot interacționa cu clienții mei. Să stabilești o conexiune cu clientul, să vorbești față în față cu el, să îi asculți nevoile sunt lucruri foarte importante într-o astfel de afacere”, spune Andrei.

Totul natural, totul la vedere

Andrei a învățat rapid cum să își atragă clienții și să facă din spațiul redus pe care îl are un avantaj. Pentru a face vizibil localul său, în fața ușii a pus o ladă plină cu portocale, kiwi sau banane, astfel încât trecătorii să fie anunțati din start că urmează să intre într-un magazin unde produsele naturale sunt suverane. În timp, Andrei a plusat și a început să cumpere tot mai multe dintre produsele folosite de la producătorii locali: „Nu sunt neapărat mai ieftine decât cele din import, ba din contră, însă trebuie să susținem producătorii locali. De exemplu mierea cu care îndulcesc sucurile este produsă la Cluj și este 100% naturală”.

„ Bucătăria” în care prepară băuturile este deschisă, așadar clienții pot vedea pas cu pas cum produsul final ia naștere. Chiar dacă în micuțul local nu încap în același timp mai mult de patru clienți, Andrei face tot posibilul ca așteptarea să fie cât mai plăcută cu putință oferind gratis mici pahare cu limonadă.

„ Spațiul nu îmi permite să servesc băuturile aici, astfel că folosesc sistemul <<to go>>”, spune Andrei, care a investit aproximativ 5000 de euro („I-am împrumutat de la mama, dar subliniez faptul că a fost vorba de un împrumut!”) în dotarea micului magazin. Vânzările au mers bine încă din primele zile, astfel că după o lună de activitate, Andrei a reușit să își acopere toate costurile de producție, o realizare care cu toate că pare banală, nu este la îndemâna oricărui antreprenor aflat la început de drum.

Planuri de extindere în tot orașul

După aproape jumătate de an de la deschiderea localului, Andrei are planuri mari. Pe lângă freshurile și smoothie-urile din diverse combinații cu mure, morcovi, banane, țelină, sfeclă, mere, zmeură, ananas sau portocale, Andrei intenționează să ofere clienților săi posibilitatea de a comanda și salate de fructe sau mic-dejunuri pe bază de fructe și legume.

„ Într-un colț vreau să pun și două scaune și să fac un fel de mini-bar unde clienții să servească băuturile. Pentru moment vreau să consolidez acastă locație și apoi să deschid alta.  Planul este să fac cât mai multe astfel de magazine în tot orașul. Și să-mi cumpăr un scuter. Nimeni nu te învață să faci afaceri, să le susții. Pe mine m-a ajutat foarte mult faptul că am făcut voluntariat și așa am avut ocazia să interacționez cu mulți oameni care dețin afaceri de succes și să învăț de la ei. Faptul că am absolvit la Facultatea de Business sigur că mi-a fost de folos, dar ideile de afaceri vin din experiența ta de viață, nu înveți să le ai la școală”, mai spune Andrei.

[stextbox id=”custom” caption=”500 de idei de afaceri au solicitat finanţare”]

Programul Start pentru încurajarea tinerilor de până la 35 de ani să înceapă o afacere proprie este finanţat şi în acest an de la bugetul de stat. Proiectele pot fi depuse între 17 şi 24 martie. Pe programul trecut 500 de tineri din regiunea Nord-Vest au aplicat pentru cei 10.000 de euro nerambursabili pe care îi pot primi de la stat. „În curând urmează să înceapă evaluarea acestor proiecte. Cele mai frecvente domenii de afaceri către care se orientează tinerii

care solicitã finanþarea sunt service-urile auto, companiile de construcþii, restaurante, transport rutier de mãrfuri, comerþ online, coafurã, fabricarea pâinii, dar ºi activitãþi de consultanþã pentru afaceri ºi management, agenþii de publicitate sau activitãþi de realizare a soft-ului la comandã”, a precizat Ileana Popescu, consilier, OTIMMC Cluj-Napoca.

[/stextbox]

Text: Claudia Romitan, Cristina Beligăr, Radu Hângănuț