Clujul din ghiduri. De la Baedeker 1896 la Lonely Planet 2010

Baedeker a fost pentru ghidurile turistice ce a fost Adidas pentru încălţămintea sport. Primul ghid a apărut în 1832, iar în „La Belle Époque” ele erau atât de populare încât în limba engleză termenul „baedekering” ajunsese să desemneze călătoritul în scopul de a scrie un ghid turistic sau un jurnal de călătorie. Practic, niciun cetăţean respectabil al Angliei victoriene, Germaniei imperiale, al Franţei celei de-a treia republici sau al Imperiului Austro-Ungar nu pleca în călătorie fără un Baedeker la el.

Influenţa lor a continuat să se manifeste şi după primul război mondial, până într-acolo încât, în al doilea război mondial, Luftwaffe s-a orientat după ghidul Baedeker al Marii Britanii pentru a bombarda oraşele evidenţiate de acesta, ca replică la bombardarea unor oraşe istorice ale Germaniei de către Royal Air Force. Aceste atacuri aeriene ale germanilor au intrat în istorie ca „Baedeker Blitz”.
La ora actuală, ghidurile Baedeker de dinainte de 1945 sunt obiecte de colecţie.

Aşadar, ce scria Baedeker despre Cluj-Napoca în perioada de glorie a acestor ghiduri? Iată textul din ediţia din 1896 a ghidului Austriei, care conţinea un capitol consistent despre Transilvania și, implicit, despre Cluj:
Klausenburg, ung. Kolozsvár. – Hoteluri. Hotel Central, în piaţă; Hungaria; *Königin von England; Biasini, lângă Universitate. – Restaurant al căilor ferate. – Cafenele: Nagy Gabor, Europa; ambele în piaţă. – Birjă din gară, 60 coroane, cu doi cai, 1 florin; Omnibus 30 de coroane. – Tramvai spre oraş pe Nagyutza (Strada Mare – n.r.). – Tramvai cu aburi de la gară prin oraş spre Cluj-Mănăştur.

Klausenburg, un oraş cu 33.000 de locuitori, pe Someşul Mic, fondat de saxoni în 1272, este reşedinţa autorităţilor comitatului Kolozs (Cluj – n.r.), a unui superintendent unitarian şi reformat şi a unei universităţi maghiare (din 1872). Saxonii din Cluj, adoptând credinţa sociniană şi fiind astfel separaţi de compatrioţii lor, au ajuns demult să fie identificaţi cu populaţia maghiară. Fiind cartierul general al unei numeroase nobilimi transilvănene, oraşul este foarte plin de viaţă iarna. – Mergând spre vest de la gară trecem prin Cartierul Podului (Hidelve), cu Cetatea (Fellegvár) construită de generalul Steinville în 1715. Panta dealului cetăţii este presărată cu colibe ale ţiganilor. Trecem apoi podul peste Someşul Mic şi intrăm în Oraşul Interior. Cea mai veche parte a acestuia este colţul de nord-est, Óvár sau Cetatea Veche, construită de saxoni. În Óvár se află şi casa în care s-a născut regele Matei Corvinus în 1443, acum o cazarmă. Mai departe, malurile râului Someş sunt mărginite de grădini publice, unde adesea cântă formaţii militare sau de ţigani. În piaţă se află catedrala romano-catolică Sf. Mihail, ridicată în 1396-1432. În partea de sud-est a oraşului se află Biserica Reformată, construită de regele Matei Corvinus în 1486 şi cedată calvinilor de Gabriel Bethlen în 1622. În vestul oraşului se află Grădina Botanică, oferită în dar oraşului de contele Mikó, având şi o vilă în stil italian, transformată în muzeu. Lângă ea se află frumoasele clădiri ale institutelor universitare de Chimie şi Anatomie. Spre vest se află satul Cluj-Mănăştur, cu o veche mănăstire, acum colegiu agricol. Vizavi se află o fabrică de bere cu grădină.

Spre comparație, iată câteva extrase din descrierile pe care le fac Clujului trei dintre cele mai cunoscute ghiduri mondiale contemporane.

National Geographic (ediția 2007): „Deși se modernizează rapid, Clujul încă emană o măreție liniștită; acest lucru se datorează unei varietăți de clădiri de epocă, întrucât orașul a avut norocul să scape de sistematizare sub comuniști. În centru, ziduri masive și curți largi stau alături de clădiri maghiare și habsburgice. Locurile care merită să fie văzute în mod special se află în perimetrul format de Piața Avram Iancu și Piața Ștefan cel Mare la est, Strada Petru Maior la vest, râul Someș la nord și Strada Avram Iancu la sud. Clădirile austro-ungare ale Clujului se grupează în jurul Pieței Unirii, principala piață a orașului și totodată un bun reper pentru turistul aflat aici pentru prima dată.”

Ghidul NG face apoi o trecere în revistă a principalelor atracții ale orașului – Hotelul Continental, Biserica Sf. Mihail, statuia lui Matia Corvin, Palatul Banffy cu Muzeul de Artă, Teatrul Național, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei (care, între timp, s-a închis pe durtaă nedeterminată), Muzeul de Etnografie al Transilvaniei, cu secția în aer liber, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Biserica Reformată de pe strada Kogălniceanu, cu statuia Sf. Gheorghe, zidul cetății cu Turnul Croitorilor, Grădina Botanică și Cetățuia, cu fortăreața habsburgică și panorama asupra Clujului.

Lonely Planet (ediția 2010): „«Club-Napoca» nu este la fel de pitoresc sau montan ca vecinele sale saxone, dar este cunoscut pentru zecile de cluburi cavernoase, fără pretenții, care se zguduie și strigă odată cu miile de studenți din oraș. Chiar și în afara cluburilor, Clujul este unul dintre cele mai primitoare și energice orașe ale României – dentistul ne-a invitat pentru seară la un concert live. Atracțiile sale nu te lasă cu gura căscată, iar traficul infernal scade din valoarea celor care merită să fie admirate, însă este un oraș «adevărat» unde se petrec de toate (fotbal, operă, expresso, politică, tramvaie) și cu câteva surprize”.

Mai departe, Lonely Planet trece în revista istoria orașului, cu un accent pe tensiunile interetnice din perioada Funar, după care oferă o serie de informații utile, pentru a termina cu un tur al orașului, care include aceleași atracții „clasice”, plus Muzeul Farmaciei, descris elogios („pentru locuri din acestea călătorim”), Biserica Franciscană, dar și Cimitirul Hajongard și cartierul studențesc, cu Muzeul de Zoologie.

Ghidul Verde Michelin (ediția 2013): „Un oraș în care trebuie să îți faci timp să intri… Odată trecut primul moment de consternare cauzat de zgomot și de circulație, atât de intense, cât și anarhice, Clujul își dezvăluie adevăratul chip: un oraș universitar animat, cu o atmosferă primitoare, al cărui centru istoric conține numeroase comori. Pe scurt, v-ați atașat de orașul natala al lui Matei Corvin, așa că vă doriți să rămâneți aici suficient de mult timp pentru a-l explora pe îndelete”.

În continuare, ghidul trece în revistă principalele repere istorice ale orașului, după care, la fel ca Lonely Planet, prezintă un tur al celor mai interesante atracții turistice, pe unele dintre ele notându-le cu celebrele stele Michelin. Astfel, cu două stele (din maxim trei) sunt cotate Biserica Sfântul Mihail, Muzeul Național de Artă (ca și colecții) și Muzeul Etnografic al Transilvaniei, în timp ce câte o stea au primit Palatul Banffy (ca arhitectură), Biserica Franciscană, Muzeul Național de Istorie a Transilvaniei, Catedrala Ortodoxă, Biserica Piariștilor, panorama de pe Cetățuie și secția în aer liber a Muzeului Etnografic.

Top 10 pe TripAdvisor

O altă formă de ghid turistic, portalul online TripAdvisor, oferă informații generate de utilizatorii săi, prin recenzii și comentarii. Iată ce scrie TripAdvisor : „Cluj-Napoca este capitala neoficială a Transilvaniei și, deși nu veți găsi (probabil) vampiri aici, puteți explora castele, fortărețe, grădini botanice, muzee și parcuri. Cluj-Napoca are o scenă artistică vibrantă care îmbrățișează atât tradiționalul cât și progresivul. Există numeroase oportunități de a vă bucura de concerte clasice, spectacole teatrale, teatru de păpuși și muzică de toate genurile, de la jazz la modern pop și electronică.”

Potrivit recenziilor și comentariilor făcute de utilizatorii portalului, principalele atracții din Cluj-Napoca sunt:

1. The Dungeon (un joc de tip escape, inițiativă privată)
2. Teatrul Național
3. Grădina Botanică
4. Biserica Sf. Mihail
5. Cluj Arena
6. Piața Muzeului
7. Parcul Central
8. Cimitirul Hajongard
9. Polus Center
10. Statuia lui Matia Corvin