Aurel Vlaicu, rector UTCN: „Studenții vin slab pregătiți din liceu și fac față tot mai greu”

Inginerul Aurel Vlaicu a lăsat României în domeniul aviației o moștenire greu de egalat de vreun alt om de știință de pe aceste meleaguri. Însă puțini știu că la Cluj, tizul său este tot inginer și ocupă funcția de rector al Universității Tehnice Cluj-Napoca (UTCN), una dintre cele mai vânate universități de către studenții din Transilvania.

Cu 13 specializări diferite, peste 22.000 de studenți care învață la Cluj-Napoca sau în filialele din Bistrița, Baia Mare, Alba Iulia, Satu Mare și Zalău, Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca este una dintre cele mai apreciate instituții de învățământ superior din Transilvania. Fondată în 1920 ca „Școala Superioară industrială”, instituția a evoluat constant, dezvoltând tot mai multe specializări. În 2011, Consiliul Agenției Române de Asigurare a Calității în Învățământul Superior (ARACIS) a acordat UTCN-ului calificativul „grad de încredere ridicat”, clasificând-o între primele 12 universități din România de cercetare avansată și educație.

Inginerul Aurel Vlaicu îndeplinește funcția de rector al UTCN din anul 2011. Mărturisește că numele sonor nu i-a adus niciodată vreun beneficiu și în niciun caz nu l-a ajutat atunci când a solicitat de la stat mai mulți bani pentru activitățile de cercetare.

„Pe mine mă știe toată lumea. Sunt pe bancnota de 50 de lei, am străzi prin Cluj și prin țară și sunt o persoană cunoscută. Eu sunt mocan, din Călățele, din Munții Apuseni. Dacă vreun descendent al lui Vlaicu cel Mare a ajuns pe la Călățele, atunci posibil să fim ceva rude. Cert este că niciodată nu m-a ajutat asocierea aceasta. Lumea are tendința să zâmbească atunci când mă prezinth, spune, zâmbind la rândul lui, rectorul UTCN.

Chiar dacă funcția de rector presupune o continuă căutare de fonduri care să acopere lipsurile de la bugetul de stat, Aurel Vlaicu nu a neglijat activitatea de cercetare individuală, pe care o consideră primordială într-o instituție de învățământ superior.

„ Am coordonat un proiect de burse doctorale în domeniul ingineriei inovative la care au participat 75 de cercetători finanțați cu 1.000 de euro lunar, timp de 3 ani. Sumă care nu este deloc mică. De asemenea, am coordonat crearea unei platforme electronice cu material didactic la care au aderat 12 universități din România. Acum, peste 900 de discipline sunt puse pe platformă cu tot ceea ce înseamnă material de curs. Nu în ultimul rând, coordonez un masterat pe e-activități, adică tot ceea ce se dezvoltă pe baza mijloacelor de telecomunicații și IT. Intenționăm să continuăm cu acest masterat și în viitor”, anunță rectorul Aurel Vlaicu.

Anul 2011 a adus și fuziunea dintre UTCN și Universitatea de Nord din Baia Mare, care a adăugat UTCN-ului alte patru specializări. Cu toate acestea, Aurel Vlaicu recunoaște că problemele învățământului universitar românesc sunt și problemele UTCN-ului. Pe lângă finanțarea de la stat tot mai slabă din ultimii ani, studenții fac față tot mai greu nivelului impus de universitate, venind din băncile liceului cu lacune greu de compensat.

„De câțiva ani buni batem pasul pe loc din punctul de vedere al investițiilor. Nu reușim să extindem spațiul pentru activitățile didactice, ne bazăm pe dezvoltarea bazei materiale din contracte de cercetare și nu din fonduri de la guvern și astfel lucrurile merg mai lent. Prioritatea noastră rămâne educația, chiar dacă materialul uman care ne vine din liceu are o valoarea mai scăzută decât acum 20 de ani, când pregătirea era de alt nivel. Încercăm să facem față chiar și în acest context. Am demarat niște cursuri ratrapaj la matematică, de exemplu, în care recapitulăm materia din liceu pentru ca studenții să poată face față primei sesiuni”, explică Aurel Vlaicu.

Cercetarea este una dintre cele mai importante preocupări la nivelul oricărei universități „cu ștaif” din România, iar UTCN nu face excepție. Cu toate acestea, un procent mult prea mic din bugetul de stat este destinat acestor activități, fapt ce obligă rectorii instituțiilor de învățământ din România să apeleze la bine-cunoscutele contracte cu firme din țară sau străinătate sau să lupte pentru finanțarea din fondurile europene.

„Cercetarea este o preocupare primordială. Suntem activi în toate domeniile ingineriei. Finanțările au scăzut semnificativ. Ne-am orientat pe competițiile internaționale sau proiectele de cercetare finanțate cu fonduri europene și respectiv colaborări cu firme din țară și străinătate, care sunt dispuse să încheie contracte de finanțare cu noi. Avem o foarte bună colaborare cu universități germane din orașe ca Munchen, Berlin, Dresda, Stuttgart, Aachen sau din Franța, Anglia, Belgia, Olanda ori țările nordice. În condițiile date, o pondere importană din bugetul anual vine din cercetare științifică, dar ar trebui să putem aduce mai mulți bani mai ales că finanțarea de la stat este nesatisfăcătoare. Cu Volkswagen colaborăm de mai bine de 12 ani, am avut contracte cu Daimler, avem relații privilegiate cu Göring sau Start Transmission, o sucursală a Mercedes în România.  Am avut relații cu Nokia și acum suntem în discuții cu Bosch. Oferim soluții tehnice și tehnologice pentru anumite probleme ale lor, consultanță pe teme de dezvoltare tehnică sau consultanță managerială. Încercăm ca acolo unde avem competență să ajutăm în așa fel încât să impulsionăm activitățile de cercetare științifică”, mai spune rectorul clujean.

Presiunea nu lipsește din aceste relații și este cu atât mai mare cu cât produsul finit pe care cercetătorii de la UTCN trebuie să-l livreze în baza contractului nu este un dosar ci un echipament care poate funcționa sau nu.

„Pentru noi este o presiune în plus. Trebui să fii serios și responsabil. Noi vrem parteneri cu astfel de calități și noi trebuie să fim la fel. La finalul unui contract primești banii dacă oferi un produs care funcționează și care face ce ți s-a cerut să facă. Nu este loc de întors. Nu poți să vii cu un dosar. Aici oferi echipamente funcționale. E mai dificil dar facem față fără probleme”, subliniază Aurel Vlaicu.

Specializare în IT pentru toată lumea

Așa cum Bill Gates își propunea ca la un moment dat în fiecare casă să existe un computer, UTCN și-a propus, având în vedere contextul social în care ne aflăm, să ofere fiecărui student din universitate, indiferent de specializare, o bază în domeniul IT, unul dintre domeniile aflate la mare căutare  în ultimii ani.

„Sunt multe zone de cercetare unde excelăm. Este vorba despre domeniul tehnologiei informaționale și al telecomunicațiilor, unde mediul economic ne împinge spre performanțe. Suntem destul de puternici în ceea ce înseamnă cercetarea în robotică și în domeniul materialelor pentru producție.  Avem numeroase preocupări în domeniul energiei și cam în toate domeniile avem competență și rezultate în cercetare. Ne adaptăm și noi la piața forței de muncă. Toți absolvenții noștri, indiferent de specialitate, au o pregătire de bază în domeniul IT astfel încât să poată, dacă este cazul, să <<vireze>> la un moment dat spre acest domeniu având o calificare mai mică, desigur, dar cu care să facă față. Încercăm să încurajăm această practică prin modificarea și adaptarea planurilor de învățământh, mai spune Aurel Vlaicu.

Implicarea UTCN-ului în proiecte precum Cluj-Smart, City Cluj Innovation City (care va concentra cea mai mare parte a companiilor de IT din regiune) sau parcul științific regional Tetapolis aduc nu doar expunerea muncii cercetătorilor de la UTCN ci și o sursă de finanțare pentru alte proiecte care promit să fie măcar la fel de importante ca cele la care universitatea a participat până acum cu succes.

„Fiecare profesor își laudă munca. Cele mai vizibile proiecte sunt cele cu impact social major. Un exemplu edificator este Cluj Arena, construită în cadrul unui consorțiu din care UTCN a făcut parte. Arhitecții și constructorii sunt în general orgolioși și era nevoie de un mediator, o autoritate care să îi aducă la un numitor comun. Fiecare își știa partea lui și își susținea punctul de vedere. Noi am fost mediator și nu ne-a fost deloc simplu. Am fost un factor de decizie important. Proiectul a fost un succes și asta înseamnă că ne-am făcut treaba. De asemenea, Planul Urbanistic Zonal s-a făcut în parteneriat cu arhitecți din universitatea noastră. Însă fiecare departement are proiecte importante, fără doar și poateh, adaugă Aurel Vlaicu.

Chiar dacă recunoaște cu amărăciune că o dezvoltare constantă este dificilă în condițiile financiare impuse de stat, inginerul și rectorul Aurel Vlaicu și-a propus ca în următorii ani să încerce descoperirea cât mai multor pârghii care să ducă la îmbunătățirea actului didactic la UTCN, dar și la îmbunătățirea infrastructuri de care universitatea dispune.

„ În prezent sunt în derulare câteva zeci de proiecte. Cele mai bine finanțate și cele la care rezultatele științifice sunt cele mai importante sunt cele cu finanțare prin fonduri europene. Acestea sunt șansa noastră de dezvoltare în aceste condițiih, conchide rectorul UTCN, Aurel Vlaicu.

Radu Hângănuţ