Analiză: Două greșeli de moarte, în cazul accidentului din Apuseni
Două achiziții tehnologice de vârf, făcute în ultimii ani de autoritățile române ar fi putut duce la evitarea tragediei din Apuseni, sau măcar la localizarea mult mai rapidă a victimelor. Este vorba despre avionul performant al SMURD, care zace într-un hangar, și de un sistem cu ajutorul căruia se pot localiza cu precizie terminalele GSM, care nu a fost folosit.
Avionul, un Piper Cheyenne de generatia a III-a, a costat un milion de euro și a fost cumpărat cu banii strânși de la românii care au direcționat 2% din impozitul pe venit către Fundația SMURD.
În iulie 2013, avionul a fost dat în folosință, iar în noiembrie a fost utilizat în două cazuri de transport ale unor organe. Probabil acesta ar fi fost folosit și luni, dacă nu s-ar afla într-un hangar al Aerostar Bacău, unde așteaptă o revizie.
Nu este clar însă cine trebuie să facă revizia. Pe de o parte, Inspectoratul General de Aviație, care este operatorul aparatului, spune că revizia este în seama Aerostar, însă această companie spune că efectuarea reviziei îi revine operatorului aparatului, a informat TVR.
Până la elucidarea acestui aspect, aparatul nu a putut zbura, din cauză că îi lipsește o piesă, potrivit coordonatorului SMURD, Raed Arafat, citat de ProTV.
În acest context, deplasarea pentru transferarea de la Oradea la București a unui ficat pentru transplant a fost efectuată cu aparatul Britten Norman Islander, vechi de peste 30 de ani.
Tot în 2013, Poliția Română a achiziționat din fonduri europene un sistem care poate fi folosit pentru localizarea cu precizie a terminalelor GSM. Sistemul a stat nefolosit în vreme ce sute de oameni orbecăiau prin pădure pentru a găsi supraviețuitorii accidentului.
De ce? Iată răpunsul Inspectoratului General al Poliției Române, potrivit unui comunicat de presă remis Agerpres: „Sistemul poate fi folosit doar în baza autorizării magistraților, în instrumentarea cauzelor penale, pentru localizarea terminalelor GSM folosite de principalii suspecți de comiterea unor infracțiuni grave. De asemenea, acesta poate fi folosit în vederea localizării persoanelor urmărite în temeiul legii, precum și a celor dispărute în condiții suspecte, care fac obiectul unor cauze penale. Sistemul este folosit potrivit prevederilor art. 91 ind. 4 și art 493 ind. 1, din Codul de Procedură Penală”.
Potrivit mediciului legist Gheorghe Vieru, cel puțin studenta decedată ar fi putut fi salvată, dacă ar fi fost găsită mai rapid, lucru posibil cu sistemul aflat la dispoziția IGPR.
Activitatea fiecărei instituții implicate în cazul accidentului va fi analizată în ședința de miercuri a Guvernului, până atunci fiind așteptate rapoarte complete privind măsurile și acțiunile derulate în scopul salvării victimelor evenimentului aviatic.