Vaccinurile Covid-19 de generație următoare ar putea fi necesare. Dar vor fi ele la fel de eficiente?

În timp ce marile companii care produc vaccinuri anti-Covid cu tehnologia ARNm au anunţat că e posibil să fie necesară administrarea unei a treia doze până la sfârşitul anului pentru a proteja populaţia de noile variante ale coronavirusului, unii oameni de știință sunt din ce în ce mai îngrijorați că, din pricina unei ciudățenii a propriei noastre biologii, noile generaţii de vaccinuri ar putea să nu fie la fel de eficiente cum sunt cele de astăzi.

Cel puţin nu la fel de eficiente pentru toţi, după cum indică o analiză publicată de revista ştiinţifică STAT.

Îngrijorările sunt cauzate de un fenomen cunoscut în literatura de specialitate consacrată gripei sub numele de „imprint” (amprentă), numit uneori şi „păcatul antigenic original”, despre care se crede că afectează modul în care răspundem la unii agenți patogeni.

Pe scurt, când corpul vine prima oară în contact cu o ameninţare – fie prin infecție, fie prin vaccinare – acest prim contact stabilește conduita sistemului imunitar împotriva acelui virus şi tipul de arme imune necesare pentru a detecta și lupta împotriva acestuia în viitor.

În cazul gripei s-a constatat că primii viruşi gripali întâmpinați de sistemul imunitar lasă urme de neșters. O persoană născută în 1970, a cărei primă infecție gripală A a fost cauzată de un virus H3N2 va avea întotdeauna un răspuns imun mai bun la virusurile H3N2 – sau la componenta respectivă a vaccinului – decât la virusul sau vaccinul H1N1. Dar o persoană născută în 1949, când H1N1 era singurul virus gripal care circula, va avea întotdeauna un răspuns copleșitor la componenta H1N1 a vaccinului antigripal.

Această amprentă imună poate fi de ajutor. În pandemia de gripă H1N1 din 2009, adulții vârstnici au fost protejați de răspunsul imun generat cu mai mult de o jumătate de secol mai devreme, în copilărie, de întâlnirea cu tulpina respectivă. Dar „păcatul antigenic original” poate, de asemenea, să interfereze cu capacitatea corpului de a dezvolta răspunsuri adecvate împotriva altor tulpini diferite de cea întâlnită prima dată. În cazul Covid, scrie STAT, unii oameni de știință sunt îngrijorați de faptul că reacția sistemului imunitar la vaccinurile administrate acum ar putea lăsa o amprentă de neșters și că vaccinurile de generație următoare, actualizate ca răspuns la variantele emergente ale SARS-CoV-2, nu vor conferi o protecţie la fel de puternică.

„Cred că este ceva la care trebuie să ne gândim”, a declarat pentru STAT Mike Worobey, profesor de biologie evolutivă la Universitatea din Arizona. „S-ar putea să vedem de fapt o eficacitate mai scăzută peste cinci ani, dacă oamenii sunt încă blocați să își amintească răspunsul la primul antigen SARS CoV-2 pe care l-au întâlnit”.

Sarah Cobey, profesor asociat de biologie computațională la Universitatea din Chicago, îi împărtășește îngrijorarea. „Practic, mă gândesc la păcatul antigenic original ca la un fel de ierarhie a memoriei imune, ceea ce înseamnă că vei reacţiona preferențial la ceea ce ai cunoscut înainte, în detrimentul dezvoltării răspunsului imun la lucrurile noi”, a spus Cobey. „Ar putea avea impact asupra eficacității vaccinului [antiCovid, n.r] în viitor.” „Nu mă pot gândi la un motiv pentru care (păcatul antigenic originar, n.r) ar trebui să fie limitat la gripă”, a adăugat ea.

Totuşi, nu toţi experţii intervievaţi de STAT sunt convinşi că va exista o problemă.

Vineet Menachery, expert în coronavirusuri la Universitatea din Texas, a menționat că SARS CoV-2 nu are un „spaţiu mutaţional” la fel de mare ca virusurile gripale. Virusurile gripale dezvoltă mutaţii mult mai rapid decât coronavirusurile şi se pot modifica substanţial mai mult decât acestea. „Modificările pe care le vedem în variantele SARS-CoV-2 nu sunt modificări însemnate”, a spus el.

Scott Hensley, profesor asociat de microbiologie la Universitatea din Pennsylvania şi colaborator ocazional al doamnei Cobey, a sesizat unele dovezi ale „amprentării” coronavirusului în cercetările sale. În compararea probelor de sânge înainte și după infectarea Covid, el a observat în proba postinfecție o creștere „dramatică” a anticorpilor împotriva unuia dintre coronavirusurile umane, care se numără printre cauzele răcelii obișnuite.

Cu alte cuvinte, infecția Covid a sporit, de fapt, protecția sistemului imunitar împotriva unui coronavirus diferit, unul pe care sistemul imunitar îl cunoștea deja.

Cu toate acestea, Hensley nu este îngrijorat de efectele „păcatului antigenic originar” în privinţa SARS CoV-2, sau cel puțin nu în rândul persoanelor care au fost vaccinate cu vaccinuri ARNm. Răspunsul imunitar foarte puternic generat de vaccinurile Moderna și Pfizer-BioNTech ar trebui să anuleze orice efect de amprentare pe măsură ce SARS-CoV-2 suferă mutaţii, a spus el.

Hensley este însă îngrijorat că persoanele a căror imunitate la virus provine de la infecție, nu de la vaccinare, ar putea avea mai multe dificultăți în tratarea variantelor viitoare de virus din cauza efectului de „imprint”.

David Topham, imunolog la Centrul Medical al Universității din Rochester și director al Centrului de Excelență pentru Gripă din New York, are în vedere, de asemenea, această posibilitate. Dacă pentru persoanele vaccinate el vede posibilă o rezolvare simplă prin administrarea încă unei doze adaptată noilor variante ale virusului, în privinţa celor care au dobândit imunitate prin boală şi nevaccinaţi avansează trei scenarii posibile: răspunsul imun la noile variante ar putea fi încetinit de efectul „imprint”, ar putea ca acesta să nu conteze sau, dimpotrivă, ar putea fi benefic, ajutând sistemul imunitar să se mişte mai rapid.

„Păcatul antigenic original” este unul dintre motivele pentru care vaccinurile antigripale nu sunt la fel de eficiente pe cât am vrea să fie, scrie STAT în concluzie. Dacă el va fi o problemă şi în combaterea Covid, este posibil să aflăm curând. Moderna lucrează cu Institutul Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA (NIAID)- cu care a lucrat şi la dezvoltarea vaccinului actual – pentru a testa o versiune actualizată a vaccinului, care vizează varianta observată pentru prima dată în Africa de Sud, B.1.351.

„Studiile de fază I realizate de Moderna și NIAID… vor produce date de imunogenitate care vor aborda această întrebare”, a declarat John Mascola, directorul Centrului de cercetare a vaccinurilor din NIAID, într-un e-mail trimis STAT. „Așadar, datele care au legătură directă cu această întrebare vor fi publicate în următoarele săptămâni și luni.”