Tudor Giurgiu, președinte TIFF: Sper ca bunul simț și logica să primeze în luarea deciziilor de către autorități și să ne bucurăm de proiecții inclusiv în interior

Viitorul industriei cinematografice a fost discutat luni, în cadrul unei întâlniri găzduite de platforma Social Innovation Solutions-Future Talks la care a participat regizorul și producătorul Tudor Giurgiu (președinte al Festivalului Internațional de Film Transilvania-TIFF), producătoarea și regizoarea de film documentar Monica Lăzurean-Gorgan (Manifest Film) și Alex Trăilă (Director executiv Alianța Producătorilor de Film).

Cei trei au vorbit despre anul 2020 și speranțe pentru anul în curs, dar și despre modificările necesare Legii cinematografiei și rolul cinematografelor în următorii ani.

„2020 a fost un an confuz pe care l-aș asemăna cu un rollercoaster. Dorința noastră de a organiza TIFF în formă fizică s-a lovit de multe incertitudini și ezitări. Deși ni se spunea că este prea riscant să organizăm festivalul în condițiile impuse, am dovedit că se poate. Am organizat un TIFF de vară, care nu a creat probleme în ceea ce privește siguranța participanților.

În rest, ca regizor, am avut timp suficient să scriu, să citesc, iar spre finalul anului am putut să văd din unghiul producătorului de film ce înseamnă organizarea unei producții în pandemie. Am avut o colaborare cu o echipă din Norvegia și Suedia și a fost incredibil de greu să gestionăm toate lucrurile ce au ținut de respectarea condițiilor impuse de pandemie. De la planurile inițiale de a lucra cu 400 sau 600 de figuranți, în condițiile în care în decembrie era foarte complicat în București, a trebuit să reorganizăm filmările cu foarte multe efecte vizuale pentru a suplini condițiile destul de severe în care s-a lucrat. A fost greu”, a precizat Tudor Giurgiu.

Tudor Giurgiu s-a declarat optimist în privința viitorului industriei în care activează chiar și în condițiile în care vor mai exista restricții de distanțare în perioada următoare.

„Filmele românești se fac cu mare greutate, fără bani care să vină de la buget, fără subvenții cum primesc teatrele și operele. Închiderea sălilor de cinema a dus la o diminuare drastică a banilor disponibili pentru a face filme noi românești. Sunt însă semne bune. Ministerul Culturii a pus în dezbatere o propunere de modificare a legislației prin care ne aliniem la o directivă europeană de profil și sperăm să se mărească bazinul de colectare prin care ajungem să adunăm mai mulți bani pentru filme.

Aud că ministerele se pun la masă cu experți pentru formarea unui grup de lucru în scopul realizării unor norme prin care evenimentele să se poată organiza în vara asta, iar sălile de cinema și de teatru să se deschidă în anumite condiții. Eu văd că există voință politică și dorință de a schimba lucrurile. La Ministerul Economiei știu că există și o schemă de ajutor de stat pentru producătorii de film.

Întrebarea e ce facem până când lucrurile acestea se întâmplă. Unii se bucură că sunt nominalizați la Oscar, alții se bucură că și-au terminat scenariile. Noi, cei din industrie, ne găsim de lucru și ne cheltuim energia în diverse direcții, dar la un moment dat te-ai bucura dacă ai vedea că și autoritățile aleargă sincron cu tine”, a spus președintele TIFF.

Rolul cinematografelor și proiecțiile în aer liber

În ceea ce privește funcționarea cinematografelor, Tudor Giurgiu este de părere că lucrurile se vor schimba dramatic în ceea ce privește numărul de spectatori prezenți în cinematografe și crede că multiplexurile vor continua să prospere.

În schimb, îi e teamă de destinul sălilor mici de cinema, multe dintre ele recuperate de primării, cu dorința de a la conserva destinația inițială de cinematograf.

„Există acest trend de a face săli multifuncționale, ori asta riscă să devină un fel de ghiveci, dacă nu ai oameni specializați în acele comunități. Eu cred foarte mult în filmul prezentat în proiecții publice, în aer liber. Fie că faci asta în piețe publice sau în comunități mici, cu oameni mai distanțați sau mai apropiați.

Românii vor entertainment și nu sunt cu mult diferiți față de ceilalți cetățeni ai lumii. Ei sunt deranjați probabil de faptul că ani de zile filmul românesc era acaparat de filmele care câștigau premii, dar care nu erau neapărat filme foarte prietenoase cu publicul obișnuit să caute entertainment. Dar în ultimii ani s-au mai schimbat lucrurile și la TIFF arătăm că începe să apară un echilibru în producțiile românești. Trebuie să existe un echilibru și să găsim mecanisme de sprijin și pentru cei care fac film independent fără pretenția unor capodopere, și pentru cei care fac filme de autor pentru a obține premii în festivaluri.

Sigur că festivalurile devin un vector nu doar de promovare a filmului românesc, dar și de educație. Festivalurile nu sunt doar o ocazie să pui un covor roșu. Pentru mine experiența TIFF ține nu de partea glamour, ci de faptul că mă întâlnesc cu părinți care îmi mulțumesc, de faptul că programele educaționale sunt benefice copiilor.

Cel mai important ar fi ca misiunea instituțiilor care stau în jurul filmelor românești să fie redefinită. Puțină lume vorbește despre educație, ori educația media cinematografică se întâmplă natural, în majoritatea țărilor. La noi aceste instituții sunt preocupate strict să dea bani, să facă concursuri, să mulțumească pe x și pe y, dar nu există suficientă anvergură și viziune în ceea ce privește felul în care ne educăm copiii”, a atras atenția regizorul Tudor Giurgiu.

Pe de altă parte, Alex Trăilă, Director executiv al Alianței Producătorilor de Film și unul dintre participanții la discuție, nu are foarte mari speranțe pentru anul 2021 și nu crede că se vor întâmpla miracole până la finalul lui.

„Cred că acest model de peticeală în care am funcționat până acum va continua. Ținta ar fi să peticim mai puțin și să construim mai mult. Nu cred că vom mai vedea sălile de cinema cum erau ele în 2019, nici anul acesta, nici anul viitor”, a spus Alex Trăilă.

În privința rolului cinematografelor în viitor, Alex Trăilă , vede foarte mult scepticism. „Se discută mai curând dispariția sălilor din mall-uri și păstrarea sălilor atașate de comunități, ca hub-uri unde se desfășoară și alte evenimente. Iar prin faptul că platformele de streaming au luat așa avânt și sunt atașate de studiourile mari face ca sălile din mall să aibă o problemă”, a subliniat Alex Trăilă.

Regizorul de film documentar Monica Lăzurean-Gorgan a insistat asupra nevoii ca Legea cinematografiei să fie sincronizată cu nevoile prezentului, iar instituțiile să facă pasul spre digitizare.

„De multe ori inițiem dialogul cu autoritățile, batem la uși, iar uneori  trec luni întregi până să primim un feedback. În plus, în mijlocul pandemiei trebuie să mergem cu kilograme de dosare să stăm la cozi pentru a înscrie niște scenarii la Centrul Național al Cinematografiei. Lucrurile se mișcă îngrozitor de încet și rămânem de depindem de o lege de Ev Mediu. Legea Cinematografiei există în România, dar e extrem de veche și nu are nimic de-a face cu prezentul. Ani de zile am lucrat la noi propuneri de lege”, a precizat Monica Lăzurean-Gorgan.

În ceea ce privește ediția aniversară TIFF din acest an (ediția cu numărul 20), care se va desfășura între 23 iulie și 1 august,  Tudor Giurgiu speră ca normele guvernamentale să permită organizarea lui și în interior.

„Bunul simț și logica sper să primeze. În 2020, am avut o prezență de 50-60% față de 2019 și sperăm ca anul acesta să ne apropiem de 75% din numărul de spectatori care plăteau bilet și veneau la film. Să nu ne bucurăm de TIFF doar seara, ci să fie o ediție de neuitat.

Breasla ar fi mult mai unită dacă ar simți că instituțiile care gestionează destinul acestui domeniu ar fi instituții puternice, cu oameni plătiți corespunzător, care au viziune și care sunt parteneri cu cineaștii”, a concluzionat Tudor Giurgiu.