Sondaj IRES: Clujenii văd corupția din România, nu și pe cea de la Cluj
La doar câteva zile de la încheierea alegerilor europarlamentare, procurorii DNA au „descălecat” în toată țara. Descinderi în birourile Primăriei Capitalei, arestări la Piatra Neamț și arestări la Cluj, unde președintele Consiliului Județean, Horea Uioreanu, a fost reținut și ulterior a fost trimis în arest preventiv timp de 30 de zile de către judecători. Opinia publică clujeană a reacționat imediat la evenimentele care au urmat arestării lui Uioreanu și, potrivit sociologului Vasile Dâncu, se poate observa o ușoară schimbare în mentalitatea generală, care începe să împartă vina corupției între politicieni și oameni de afaceri și renunță ușor-ușor la orgoliul de ardelean, chiar dacă păstrează tendința de a se simți vânați „de la centru” în mod nejustificat.
Potrivit unui sondaj al Institutului Român pentru Evaluare și Strategie (IRES), realizat pe un eşantion de 1536 de locuitori cu vârste de peste 18 ani, din judeţul Cluj, cazul de corupție în care este implicat fostul președinte al CJ Cluj, Horea Uioreanu și mai mulți oameni de afaceri autohtoni este unul de mare notorietate, 90% dintre respondenți declarând că au auzit despre acest eveniment.
Acuzațiile de fals în înscrisuri oficiale, luare de mită în formă continuată și complicitate la spălare de bani nu i-au adus încă lui Uioreanu o condamnare definitivă din partea judecătorilor dar i-a determinat pe clujeni să-l eticheteze drept corupt. Astfel, doar 34% dintre respondenți îi mai acordă fostului președinte al CJ Cluj prezumția de nevinovăție, în timp ce 55% consideră că Uioreanu se face vinovat de actele de corupție de care este acuzat și doar 9% îl consideră nevinovat.
„Nu este condamnat definitiv și, în acest caz, funcționează prezumția de nevinovăție. Este o chestiune de principiu. În ultimii ani, în Cluj-Napoca, au avut loc câteva evenimente care nu ne onorează: a fost arestat vice-președintele Consiliului Județean, a fost arestat primarul orașului, acum președintele CJ și asta influențează opinia publică pentru că există un sentiment firesc de mândrie locală. Noi, ardelenii, suntem destul de orgolioși și mulți se întreabă de ce toate aceste lucruri se întâmplă la Cluj, unii au impresia că suntem vânaţi de autorități. Nu este adevărat și toate aceste cazuri trebuie privite cu mai mult realism”, explică sociologul Vasile Dâncu modul în care clujenii tind să se raporteze la aceste evenimente.
„Capul corupților vrem”
Clujenii nu stau însă pe gânduri atunci când vine vorba despre decizia lui Horea Uioreanu de a părăsi funcția de președinte al Consiliului Județean Cluj, ca urmare a acuzațiilor pe care procurorii i le aduc. Astfel, 75% dintre cei chestionați sunt de acord cu demisia acestuia, doar 12% fiind de părere că Uioreanu nu trebuia să își dea demisia. Această atitudine este una generală, opinia publică fiind mult mai justițiară decât însăși organele abilitate.
„Opinia publică vrea să vadă capete tăiate mai repede decât justiția și nu prea operează cu prezumția de nevinovăție. În stilul în care se face justiția în România, cu stenograme și lucruri care lezează prestigiul și încrederea unor persoane conexe care nu au legătură cu dosarul, este clar că publicul își pierde încrederea și în administrație și în oameni de afaceri. Nu toți funcționarii merită oprobiul public și cred că majoritatea lor sunt oameni care muncesc în interesul public și al statului. E un efect pervers, dar pe de altă parte și organele statului fac acest lucru pentru a crea un curent public prin care să nu li se dea acuzaților șansa să scape. Este normal dar nu deontologic să vedem scurgeri pe surse. Suntem totuși într-o fază de reconstrucție a sistemului și este pe undeva o fază normală de tranziție”, explică sociologul.
Orgoliul ardelenesc bate realitatea
Chiar dacă arestarea și condamnarea fostului primar al municipiului Cluj-Napoca, Sorin Apostu, și reținerea preventivă a lui Horea Uioreanu sunt evenimente de dată recentă, clujenii nu consideră că nivelul corupției la nivel local ar fi mai mare decât la nivel național. Conform datelor sondajului IRES, 25% dintre clujeni consideră că ilegalitățile sunt foarte răspândite în Cluj, 45% apreciind faptul că fenomenul corupției este „destul de răspândit”. Când vine vorba de situația la nivel național, 49% dintre respondenți sunt de părere că faptele de corupție sunt foarte răspândite, concepție ce denotă, potrivit spuselor lui Vasile Dâncu, lipsă de realism și victimizare nejustificată.
„Sunt mai mulți cei care cred că este mai multă corupție la nivel național decât în orașul lor. Trebuie să observăm că acestea sunt cazuri documentate de justiție drept cazuri reale de corupție. Ceea ce s-a întâmplat în ultimii ani este foarte grav și ar fi o mare tâmpenie să arătăm cu degetul spre alţi vinovați. Noi am demonstrat această față urâtă a administrației clujene. Nu știm dacă ce se întâmplă la Cluj sunt nimicuri în comparație cu ce se întâmplă în alte părți pentru că încă nu s-a făcut un Campionat Național de Corupție. Suntem un studiu pilot dar ar trebui să ne bucurăm că instituțiile își fac datoria în județul nostru. Administrația de aici a fost votată masiv în ultimii și este o administrație care forțează comunitatea oamenilor de afaceri să dea șpăgi și să ia parte la astfel de acte de corupție, iar asta ar trebui să ne dea de gândit”, explică preşedintele IRES.
Potrivit acestuia, faptul DNA-ul a început „curățenia” la Cluj, dă județului un avans față de celelalte județe și este în definitiv un lucru lăudabil pentru justiția și politicul din această zonă.
„Nu ar trebui să ne scadă stima de sine dar ar trebui să ne scadă puțin din orgoliu și să înțelegem că nu suntem chiar buricul pământului și avem foarte multe de făcut pentru a deveni o comunitate fără corupție. Pe mulți îi deranjează că s-a început cu Clujul, dar ăsta este un lucru bun: astfel, noi vom fi primii care vom avea o administrație curată, europeană și vom fi primii europeni. Dacă la Cluj se întâmplă astfel de lucruri înseamnă că aici instituțiile din justiție au profesioniști, dar avem și un mediu politic care nu pune presiune pe activitatea acestor instituții, existând libertate. Este un semn bun acest lucru. Opinia publică este realistă, recunoaște că la nivel local și național există corupție. Procentul la nivel național este poate exagerat puțin de scandalurile din presa centrală, dar este clar că avem o problemă și la Cluj. Trebuie să avem pe viitor grijă pe cine votăm chiar dacă nici așa nu avem nicio garanție pentru că poți avea un individ care vorbește frumos în campanie și apoi nu mai respectă nimic. Pe de altă parte, opinia publică nu poate controla aceste lucruri pentru că suntem într-o democrație reprezentativă, nu ateniană și după ce am votat nu mai avem niciun control”.
Suferința afaceriștilor, înțeleasă de clujeni
În dosarul de corupție în care Uioreanu a primit o condamnare de arestare preventivă sunt implicați și oameni de afaceri din Cluj. Unii dintre cei acuzaţi că i-ar fi dat mită președintelui CJ Cluj au declarat procurorilor că acesta făcea presiuni asupra mediului de afaceri și îi obliga să se implice în activități ilegale. În replică, 65% dintre respondenții sondajului IRES sunt de părere că aceste presiuni sunt reale, iar la întrebarea „Credeți că oamenii de afaceri care dau mită unor persoane din cadrul administrației locale sunt și ei corupți sau nu au încotro?”, 49% consideră că oamenii de afaceri clujeni sunt corupți prin natura lor, iar 44% cred că aceștia nu au încotro.
„A fost o surpriză să văd aceste cifre. În general, oamenii nu au încredere în cei care fac avere și asta nu este corect pentru că nu toți cei care au făcut bani în afaceri au făcut-o prin corupție sau nepotism. Acestă atitudine este un indicator de rău augur dar vedem că mai nou, lumea își dă seama că nu doar omul de afaceri este vinovat atunci când ajunge în situația de a fi nevoit să se descurce, ci și instituțiile statului, funcționarii lipsiți de etică, funcționarii care vor mereu bani pentru partid sau alte forme de compensații ilegale. Opinia publică devine mai realistă și împarte această vină mai echitabil. Este o înțelegere mai bună după 25 de ani în care oamenii au tot încercat afaceri și au văzut cât de greu este. Oamenii încep să îi înțeleagă și indicatorul încrederii este foarte important pentru că ține de capitalul social. Dacă încrederea este mare, productivitatea este și ea mare, iar la noi este chiar invers, noi neavând încredere în nimeni. Cu cât crește capitalul social va crește și forța statului și sper că aceste rezultate nu sunt doar o întâmplare și afaceriștii vor câștiga încredere iar noi vom avea tot mai multe reușite în aceste domenii.
Această apreciere a oamenilor ar trebui să impulsioneze descentralizarea mai eficientă care să însemne un control sporit asupra celor care iau decizii, pentru că cea mai mare lipsă de control vine atunci când iei decizii doar la nivel central. Astfel de studii trebuie să facă oamenii politici să înțeleagă că reforma și descentralizarea, controlul și transparența folosirii banului public sunt necesități urgente pentru societatea românească. Nu putem accepta în administrație funcționari care se comportă precum niște proprietari pe funcția lor”, consideră Vasile Dâncu.
Presa și opoziția din Cluj, printre vinovați
Aflat de ani buni în opoziție la Cluj, Partidul Social Democrat (PSD) a rămas dator în ceea ce privește demascarea eventualelor nereguli făcute de conducerea județului. Sociologul Vasile Dâncu pune în aceeași barcă a ineficacității și presa locală, aprig lovită în ultimii ani de criza economică.
„Cred că trebui în viitor să fim mult mai atenți la ce se întâmplă în administrație și asta ține și de o caracteristică a presei locale: din păcate nu am auzit prea multe scandaluri de corupție descoperite prin mijloace investigative de factură jurnalistică. Presa devine puternică mai degrabă după ce DNA-ul îi dă materiale sau după ce arestează. De ce nu a existat un dublu control? Este nevoie de un control al opoziției care să arate ceea ce se întâmplă în Cluj. PSD-ul este în opoziție de atâția ani și este și vina lor pentru că nu a spus electoratului ce se întâmplă în administrația clujeană. Apoi mai este și presa locală slăbită economic în ultimii ani cum s-a întâmplat și la nivel național, presă care nu a avut puterea și dorința de a strica armonia la nivel local”, concluzionează Vasile Dâncu.