Sondaj Banca Mondială: Punctele „tari” ale Clujului și ce și-ar dori locuitorii să vadă îmbunătățit în oraș

Centrul de Inovare si Imaginație Civică (CIIC) a organizat marți o nouă dezbatere publică pe tema viitorului orașului, de data aceasta privind SIDU (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană) – Regenerare Urbană, proiect realizat de Primăria Cluj-Napoca în colaborare cu Banca Mondială.

În luna februarie 2020, Primăria Municipiului Cluj-Napoca a încheiat un acord de asistență tehnică cu Banca Mondială privind Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană.

Principalul rezultat al SIDU va fi o listă de proiecte prioritare la nivel de municipiu și zonă metropolitană, subsumată unei viziuni și a unor obiective-cheie pentru următorul deceniu, rezultată în urma celui mai complex proces de planificare strategică din România, care va include realizarea mai multor sondaje de opinie, dezbateri și ateliere de lucru sectoriale, dar și instrumentele online. Acestea vor viza implicarea activă a mediului de afaceri, a celui universitar, a instituțiilor publice, organizațiilor non-profit, grupurilor de inițiativă civică etc.

Marius Cristea, expert Banca Mondială a precizat în cadrul dezbaterii că proiectele cuprinse în această strategie vor avea ca termen de finalizare anul 2030. El a prezentat principiile de planificare care guvernează procesul de pregătire a SIDU, precum și rezultatele unui sondaj de opinie pe tema priorităților Clujului văzute prin ochii cetățenilor.

„Ne dorim să construim pe ceva ce există deja în oraș, o strategie scrisă de clujeni și pentru clujeni și vom investi în implicarea participativă”, a spus acesta.

Astfel, Marius Cristea a prezentat punctele „tari” ale orașului, prin perspectiva studiilor Băncii Mondiale, după ce în urmă cu patru ani, în urma studiului „Orașe-magnet, Migrație si navetism în România”, reieșea că orașul Cluj-Napoca ocupă primul loc în topul orașelor din România preferate de cetățeni în cazul în care aceștia vor să își schimbe reședința.

„Am estimat atunci că peste 100.000 de români și-ar dori să se mute la Cluj, dacă ar avea și această posibilitate. Studiile mai recente arată că suntem pe primul loc la promovabilitatea la Evaluarea Națională și la BAC, ceea ce este poate cea mai importantă premisă a dezvoltării orașului. De asemenea, Clujul se află pe primul loc la speranța de viață în topul orașelor cu peste 100.000 de locuitori, inclusiv București, locul întâi la implicarea cetățenilor în procesul decizional, locul întâi la nivelul salariilor și la numărul de salariați, exceptând București, cu o creștere a salariilor impresionantă. Am ajuns la 10-12% față de București, ceea ce e o performanță. Avem cele mai bune universități din România, universitatea cu cel mai mare număr de studenți și cu cea mai bună poziționare în topurile internaționale. Am calculat Produsul Intern Brut pe cap de locuitor la nivelul fiecărui oraș. Municipiul în sine se află undeva la 150% din media Uniunii Europene, aproximativ la același nivel ca și Capitala.

Suntem pe locul întâi în România la densitatea antreprenorială, adică numărul de firme la 100 de locuitori. Avem zece firme la 100 de locuitori. Avem cea mai rapidă creștere a numărului de salariați dintre toate orașele mari din România. Dacă la București avem o creștere de 7%, la Brașov avem o creștere de 11% față de anul 2009, la Cluj suntem la 33%. La fiecare trei locuri de muncă, s-a mai creat unul în ultimii zece ani”, a spus Marius Cristea.

De asemenea, Marius Cristea a prezentat și un sondaj realizat la nivelul zonei mitropolitane a Clujului pe un eșantion de 1800 de respondenți din care au rezultat prioritățile investiționale din perspectiva cetățenilor care au spus ce și-ar dori să vadă îmbunătățit în Cluj. Sondajul a fost făcut înainte de pandemia de coronavirus, dar sănătatea și serviciile sociale erau în topul priorităților, urmate de locuri de muncă bine plătite. Pe locul trei printre preferințe s-au numărat aspecte legate de calitatea vieții precum modernizarea și reabilitarea spațiilor publice, a spațiilor verzi și iluminat.

Mai multe detalii, a spus acesta, vor fi comunicate pe pagina oficială de Facebook a proiectului, Cluj2030.

Marius Cristea a adus în discuție și platforma online Numbeo, care are cea mai mare bază de date privind calitatea vieții în orașele lumii, Clujul ocupând primul loc în România și 41 în Europa.

Regenerare urbană

Discuția a fost continuată de arhitectul Octav Olănescu, care și-a adus contribuția la realizarea unui Ghid de amenajare urbană pentru oraș și de arhitectul Vlad Rusu care a prezentat capitolul de regenerare urbană atât la nivelul municipiului Cluj-Napoca, precum și al întregii zone metropolitane.

Printre concluziile acestui prim studiu se numără necesitatea realizării unui studiu Masterplan – Sistem integrat verde la nivelul Zonei Metropolitane Cluj, cu identificarea patrimoniului verde existent, ariile protejate Natura 2000 și stabilirea unei strategii de creare a unui sistem de spații verzi inter-localități, care să fie asumat de către toate administrațiile locale implicate. A fost identificată, de asemenea, necesitatea întocmirii unui studiu Masterplan – Sistem integrat verde la nivelul Municipiului Cluj-Napoca, care să identifice rezerva de spațiu verde sau de potențial spațiu verde de care municipiul dispune și direcția strategică de interconectare și amenajare a acestuia.

Pe componenta de spațiu construit s-a conturat necesitatea realizării unor proiecte pentru amenajarea celor două principale subcentre ale municipiului – Centru cartier Mărăști – Piaţa Mărăşti și Centru cartier Mănăștur – zona străzii Primăverii – în acord cu principiile dezvoltării sustenabile urbane, în vederea creşterii calităţii vieţii şi accesibilităţii tuturor categoriilor de utilizatori. De asemenea, pentru asigurarea unor dezvoltări coerente a noilor zone construite sunt necesare realizarea unor strategii urbane pe arii extinse care să aibă în vedere controlul expansiunii în teritoriu, mixajul funcţional, densitatea construirii, relaţia cu cadrul natural, accesibilitatea şi conectivitatea noilor zone. Instrumentul recomandat este cel folosit în cazul proiectului P.U.Z. Masterplan Sopor pe suprafeţe extinse.

Dezbaterea care a urmat, la care au luat parte alți arhitecți și specialiști în planificare urbană, a adus în discuție inclusiv disfuncționalitățile zonei metropolitane mai ales din punct de vedere al cooperării între administrațiile acestora.

„Regenerare urbană se referă la niște zone care își păstrează funcțiunea. Nu sunt terenuri agricole care devin cartiere, nu sunt fabrici care devin cartiere, sunt locuri care își păstrează funcțiunea și care îi implică pe locuitori în mod coordonat. Regenerarea urbană este un proces care are o componentă socială extrem de pronunțată. Aceste lucruri lipsesc la Cluj. Zonele noi din Cluj au mult mai multă nevoie de regenerare urbană decât cartierele de blocuri socialiste. Se trăiește mult mai scump și mult mai prost în toate cartierele noi ale Clujului, precum și în cartierele noi din comunele din jur. Sper ca efortul depus cu noul SIDU să producă o metodologie mai ancorată și care să implice rezidenții mai bine. Salut foarte mult elementele de impulsionare a unor politici publice locale pentru accesibilitatea la spații locative. Clujul are niște probleme serioase de accesibilitate. Cu strategiile stăm bine, dar la aplicarea reglementară trebuie făcuți pași importanți”, a spus în cadrul dezbaterii Eugen Pănescu, partener fondator al biroului de arhitectură și urbanism româno-german Planwerk.

Agenda Dezbaterilor:

* Marți 7 iulie 2020 – 17.00 pe zoom – Dezbatere cu tema SIDU (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană) – Regenerare Urbană – – în colaborare cu Banca Mondială

* Marți 14 iulie 2020 – 17.00 pe zoom – Dezbatere cu tema SIDU (Strategia Integrată de Dezvoltare Urbană) – Schimbări Climatice – în colaborare cu Banca Mondială

* Marți 21 iulie 2020 – 17.00 pe zoom – Dezbatere cu tema – Concept de amenajare Pădure parc Făget

* Marți 28 iulie 2020 – 17.00 pe zoom – Dezbatere cu tema – Concept de amenajare oraș pentru pietoni – cartier Grigorescu