„Șerban Savu: Drifting” s-a lansat la White Cuib. Carte-obiect cu cele mai reprezentative picturi ale artistului

Foto: Vakarcs Loránd

Spațiul de expoziții White Cuib din Cluj-Napoca a găzduit vineri lansarea albumului Șerban Savu: Drifting, o colecție de imagini cu cele mai reprezentative picturi ale cunoscutului artist. În 2018, Șerban Savu a mai fost prezent la White Cuib cu două dintre lucrările sale în expoziția Ziua tuturor sfinților.

În cele peste 200 de pagini, albumul, apărut la Editura Idea Design&Print, cuprinde picturile lui Șerban Savu din perioada 2005-2018 puse în relație cu cinci poeme de Philip Levine în traducerea lui George State, unul dintre cei doi editori ai cărții, alături de Mihai Pop, printre cei mai buni cunoscători ai operei lui Șerban Savu. Designul cărții este semnat de Timotei Nădășan.

„Acest album a pornit de la o necesitate și nu neapărat de la o logică a pieței, sau din dorința de a-l face pe artist mai cunoscut din punct de vedere comercial. Cartea s-a copt la foc încet pentru a nu grăbi lucrurile așa cum au fost grăbite în anul 2011, când editura germană Hatje Cantz Verlag a publicat și ea o monografie Șerban Savu. Din punctul meu de vedere, acea carte a venit prea devreme în cariera lui. Desigur, cu toții ne-am bucurat atunci după apariția ei și a fost o unealtă bună de lucru, dar ne-am dat seama că acea carte suferea la nivelul reproducerilor. Graficianul, pe care Șerban nici nu îl cunoscuse de altfel, înțelesese cumva greșit creația lui Șerban Savu și era nevoie de o altă carte care să rebalanseze neajunsul premia. Așa am ales să colaborăm cu Editura Idea și cu graficianul Timotei Nădășan, apropiat al artistului”, a precizat editorul Mihai Pop, la evenimentul de lansare a albumului.

Mihai Pop, Șerban Savu și George State/Foto: Vakarcs Loránd

Pentru fiecare imagine din album, cei doi editori ai cărții și graficianul Timotei Nădășan s-au asigurat ca printul să se apropie cât se poate de mult față de original, mai exact de realitatea picturii. Ca structură, albumul cuprinde în jur de 200 de pagini de picturi și cinci poezii ale lui Philip Levine alese pentru compatibilitatea acestuia cu universul mental și afectiv al lui Șerban Savu. Cartea este astfel secționată prin aceste, iar grupajele de imagini sunt subsumate fiecare unei poezii.

„Toți cei care am lucrat la acest album suntem mari admiratori ai lui Șerban. Eu fiind responsabil cu partea de text, deci obsedatul textual, alături de Mihai, obsedatul vizual, am reușit să concepem această carte într-un mod particular. În momentul în care un album conține și text, trebuie să te întrebi care este rolul lui. Poți să adaugi un text în prefață așa cum se procedează cu majoritatea albumelor de artă, sau poți să lași loc pentru un tip de mărturie. Ca urmare, am grupat interviurile la sfârșit, în versiune atât în limba engleză, cât și în limba română. Cartea conține și o bibliografie selectivă cu ceea ce s-a scris despre Șerban până acum, după criteriul relevanței ideatice ale textelor, nu după criteriul promoțional. De asemenea, am optat să inserăm în carte și niște texte cu versuri ale poetului american Philip Levine cu care Șerban are o compatibilitate. Idea lui Timotei a fost să secționeze prin aceste poeme cartea, iar grupajele de imagini sunt subsumate fiecare unei poezii”, a explicat traducătorul și editorul George State.

Foto: Vakarcs Loránd

Foto: Vakarcs Loránd

Foto: Vakarcs Loránd

Pe spatele ultimului tablou, Peisaj romantic (2007), George State, cel care i l-a semnalat pe Philip Levine artistului Șerban Savu, semnează la rândul lui o poezie cu titlul Peisaj romantic, prin care încearcă să „imite” la nivel textual procedeele pe care Șerban le folosește la nivel vizual. În relație cu tematica poemului, situația nefericită a strămutării unor familii de romi din oraș, la Pata Rât și a procedurii de a imita procedeele picturii lui Șerban Savu, poetul George State își numește versurile „gunoi textual”.

Nu în ultimul rând, artistul Șerban Savu primește voce în această carte și prin dialogurile din final pe care le-a avut de-a lungul anilor cu galeristul său, Mihai Pop, rearanjate de această dată într-o anume logică. Dialogurile scot la iveală evoluția artistică pe care a avut-o Șerban până astăzi, inclusiv modul în care se raportează la istoria artei și la realitate, reperele sale fundamentale în pictură. Discuțiile dintre cei doi marchează, progresiv, schimbarea semnificativă de atitudine, respectiv de perspectivă a artistului, care îi dau o nouă direcție în creație.

Albumul poate fi achiziționat de pe site-ul Editurii Idea.

Lucrarea de pe copertă, Apartamentul cel nou-2011/Foto: Vakarcs Loránd

Lucrarea de pe copertă, Apartamentul cel nou-2011/Foto: Vakarcs Loránd

Șerban Savu (n. 1978) trăiește și lucrează la Cluj-Napoca, unde a absolvit Universitatea de Artă și Design (2001). Artistul a beneficiat de o bursă de cercetare postuniversitară de doi ani la Veneția. Pictura figurativă a lui Savu surprinde existența cotidiană, anonimă și reală a oamenilor din proximitatea lui, în relație cu istoria recentă, dar și cu reperele istoriei artei. Expoziții (selecție): En dérive, Le Lait Centre D’art Contemporain, Albi (2019, solo); L’atelier sans fin, Atelier Brâncuși, Paris (2019); BioPerversity, Galeria Nicodim, Los Angeles (2018); L’entretien infini, Une saison roumaine, Centre Pompidou, Paris (2018); Disruptive Imagination – Making Windows Where There Were Once Walls, Gallery of Fine Arts, Ostrava, Czech Republic (2017); New Works, Galeria Nicodim, Los Angeles (2016, solo); Pictures at an Exhibition, Galeria Plan B, Berlin (2015, solo).

Mihai Pop (n. 1974) este directorul și fondator al Galeria Plan B Cluj / Berlin. El a absolvit Universitatea de Artă și Design din Cluj, a coordonat activitatea galeriei universității, Ataș, iar apoi a inițiat alături de Adrian Ghenie programul Plan B – prin activitatea Fundației și a Galeriei. Acest spațiu de producție și expunere a artei contemporane s-a deschis la Cluj în 2005, iar în septembrie 2008 Plan B a deschis un al doilea spațiu expozițional la Berlin. Mihai Pop a fost comisar al Pavilionului României la ediția din 2007 a Bienalei de Artă de la Veneția și curator al expoziței lui Adrian Ghenie “Darwin’s Room”, reprezentând România la Bienala de Artă de la Veneția din 2015. El este, de asemenea, unul dintre inițiatorii Fabricii de Pensule, deschise la Cluj in 2009.

Distribuie:

Postaţi un comentariu