O inițiativă parlamentară dinamitează sistemul educațional

În 2019 doar 60% dintre copiii din Europa practică mișcarea sportivă, iar în ceea ce îi privește pe adulți situația este de-a dreptul alarmantă. Doar 7% dintre cetățenii europeni sunt practicanți de sport, conform datelor oferite de comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, care a participat la începutul acestei luni la European Union Sport Forum 2019 de la București. Avertismentul oficialului european nu pare să-i fi sensibilizat pe parlamentarii români care au depus zilele trecute la Camera Deputaților o inițiativă legislativă de eliminare a sistemului de notare aplicat în prezent elevilor din clasele gimnaziale și de liceu.

Calificativele la disciplina educație fizică și sport, un dezastru!
Inițiatorii proiectului doresc prin acest demers să modifice Legea Educației Naționale Nr. 1/2011, introducând la art. 71 un nou „alineat” (3), prin care se va preciza că pentru disciplinele din domeniul sportului, rezultatele evaluării sunt exprimate prin calificative (Foarte bine, Bine, Suficient, Insuficient) pentru toate formele de învățământ și nivel de studiu, excepție făcând școlile de profil sportiv.

Concret, dacă modificarea amintită va fi pusă în aplicare, va fi eliminat sistemul de notare de la 1 la 10, aplicat în prezent, la elevii din gimnaziu și liceu, pe motiv că acest sistem discriminează elevii obezi și supraponderali. Reacția profesorilor de specialitate nu s-a lăsat așteptată.

„Din punctul meu de vedere este total greșit acest demers. Sunt curios dacă măcar unul dintre parlamentarii care a inițiat propunerea este de specialitate. Actualul sistem de notare este și la muzică, desen, educație tehnologica etc. Dacă un copil nu are aptitudini pentru materiile respective el nu poate să își scoată scutire medicală, dar poate obține o scutire pentru orele de sport.

Este aberant. Eu aș căuta soluții să fie eliminate scutirile medicale și aș căuta o formă de stimulare a copiilor să facă educație fizică”, spune Florin Covaciu, profesor de sport, antrenor de baschet și directorul Liceului cu Program Sportiv (LPS) din Cluj-Napoca. În nota de fundamentare a demersului de modificare a Legea Educației Naționale inițiatorii aduc următoarele argumente:

„Copiii obezi sau supraponderali sunt adesea limitați de condiția fizică în a îndeplini anumite sarcini grele și în timpi cât mai scurți. Astfel de situații conduc la renunțarea unui număr foarte mare de elevi la orele de educație fizică și sport, prin scutire medicală”. În document se precizează de asemenea, că elevii defavorizați, cât și cei favorizați sunt influențați negativ în evoluția lor, primii considerând că orice eforturi ar depune nu vor lua o nota bună, iar cei din urmă considerând că indiferent de cum își vor îndeplini sarcinile la orele de sport vor primi o notă bună.

Inițiatorii proiectului mai susțin că notele nu sunt acordate pe baza unor criterii, ci în strânsă legătură cu experiența fiecărui cadru didactic, și că notele nu au o bază științifică bine conturată! „Mă așteptam la o astfel de măsură având în vedere că educația fizică nu mai este probă pentru bacalaureat.

Dacă aceasta este o concluzie națională, în urma unei analize făcută de <<specialiști>>, cum că apare o discriminare pentru cei care nu sunt înzestrați pentru această disciplină și prin această măsură poate crește prezența la orele de educație fizică, pe de o parte mă văd nevoit să respect legislația, dacă va intra în vigoare, dar îmi rezerv dreptul de a fi circumspect și am o temere că elevii nici măcar nu se vor mai prezenta la orele de sport. Înțeleg că aceste calificative nu pot intra în calculul mediei finale a elevului”, a reacționat Marius Semeniuc, profesor de sport la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca.

La nivel european situația e dramatică, dar există soluții
Deși pare o eroare statistică, datele oferite de un studiu Eurobarometru, al Parlamentului European, arată că doar 60% dintre copiii din Europa practică sport, iar în ceea ce-i privește pe adulți doar 7% practică o formă de mișcare sportivă. Aceste cifre denotă o situație îngrijorătoare, și anume aceea că sportul nu este în centrul activităților noastre de zi cu zi.

Prezent la București, la Forumul European Union Sport 2019, comisarul european pentru educație, cultură, tineret și sport, Tibor Navracsics, susține că pe termen lung trebuie să se reconstruiască legătura între activitățile cotidiene și competițiile sportive. „Trebuie să începem de la educație, din grădinițe și școli primare. Trebuie să recreăm mediul sănătos pentru activități sportive”, a transmis Navracsics, oficialul european fiind în asentimentul profesorilor de sport din România.

„Pe lângă orele din trunchiul comun aș propune obligativitatea participării elevilor la un cerc sportiv, echipă reprezentativă de fotbal, handbal, baschet, oină etc. Dar pentru asta e nevoie de mai multe cadre didactice și de o cheltuială mai mare de la buget. Dar elevul ar avea de câștigat, iar părinții ar fi scutiți de anumite cheltuieli ocazionate de aceste activități practicate în afara școlii.

Se poate crea un sistem de rotație în care elevul să aleagă și să planifice participarea lui la aceste module de cerc sportiv”, a adăugat profesorul Marius Semeniuc. În prezent elevii români au între două și trei ore de sport pe săptămână. Prea puțin în opinia comisarului european Tibor Navracsics.

„Eu recomand cel puțin o oră de sport pe zi. Cred că nu este prea mult să ai o oră de activitate fizică, fie joci fotbal sau alte sporturi de echipă, sau pur și simplu să faci altceva. Nu pot să dau sfaturi Ministerului Educației din România, dar sunt câteva exemple de bună practică. De exemplu, sistemul britanic este faimos pentru activitățile în aer liber de după amiază, sau în Ungaria unde avem o oră de sport în fiecare zi. Există această tendință de creștere a orelor de sport în toată Europa. Așa că și România se poate alătura acestei tendințe”, recomandă Navracsics.

„Ungaria a aplicat inclusiv, ca să ajute sportul, o lege a sponsorizării foarte bună. Din punctul ăsta de vedere am tot respectul pentru legiuitorii din țara vecină. Cred că în România nu se vrea să avem copii sănătoși și dezvoltați frumos”, a completat Florin Covaciu, director LPS Cluj-Napoca.

„Trebuie să ajungem să fim competitivi, iar asta vom reuși daca nu îi încurajăm pe copii să facă sport în cadru organizat. Drumul către performanță este direct proporțional cu numărul de antrenamente și, sigur, și alte variabile, dar dacă noi ne sustragem sau permitem o astfel de abordare încotro ne îndreptăm?”, Marius Semeniuc, profesor de sport la Liceul de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj-Napoca