Nu rataţi noul număr Transilvania Reporter: “2050. Clujul urcă în expresul urban”

Cum va arăta Clujul în anul 2050? Metrou, centură metropolitană, cale ferată metropolitană, un tunel care să lege Baciul de oraș, tren de la gară la aeroport, un nou Sopor, zeci de mii de apartamente în plus și 1 milion de locuitori. Acestea ar fi câteva dintre coordonatele unui scenariu pozitiv. Un scenariu mai realist, coboară predicțiile undeva în zona a 550.000 de locuitori, fără vreun plan de consolidare a unui plan de locuințe sociale sau la preț accesibil, cu o dezvoltare economică amenințată de presiunea exercitată de emigrație și rata scăzută a natalității.

Dar toate scenariile includ ideea de dezvoltare pe orizontală, de includere a zonei metropolitane, dar și a orașelor apropiate. Experții nu văd extinderea acestui oraș doar prin el însuși, modelul insulelor de dezvoltare într-un deșert de sărăcie nu poate fi adoptat pe termen lung. Momentul de grație al acestui oraș ar trebui folosit cu inspirație și viziune, imaginea bună pe care o are ar trebui susținută de un conținut solid: proiecte care să se materializeze și să consolideze această aspirație. Aceeași imagine bună poate asigura continuarea migrației forței de muncă spre Cluj, iar pe acest fenomen se poate construi dezvoltatea. Fondurile europene sunt alt element important în ecuația viitorului. Dacă orașele din Centrul Transilvaniei se vor asocia pentru accesarea de fonduri, dezvoltarea aceasta n-ar mai părea doar o ficțiune. Până atunci însă, Clujul are nevoie de o nouă strategie actualizată cu ritmul lui de dezvoltare, cu tehnologia și noile concepte urbane internaționale. Dar are nevoie și de o populațiie autohtonă deschisă la nou, la schimbare și la evoluție, are nevoie de educație pentru pregătirea forței de muncă calificate, de infrastructură și spitale care să ofere un nivel al calității vieții care să-l facă atractiv.

ORAŞUL

  • Aleluia! Se fac parcuri în cartierele Bună Ziua şi Zorilor

Primăria Cluj-Napoca a demarat procedurile pentru construirea a două parcuri de mari dimensiuni în cartierele Bună Ziua și Zorilor. A fost întocmit și un caiet de sarcini pentru elaborarea studiului de oportunitate în vederea stabilirii/identificării terenurilor penru amenajarea celor două parcuri. Anunțul a fost și publicat pe SICAP, însă deocamdată fără succes. (Sandu Mureşan)

DOSAR

  • Cluj 2050. Întrezăriri din metropola viitorului

Ultimele rapoarte despre România viitorului arată că, sub influența unor factori negativi precum intensificarea valurilor de emigrație și scăderea natalității, în jurul anului 2050, populația țării noastre va ajunge să scadă până la aproximativ 15 milioane de locuitori, adică puțin sub nivelul populației din 1965. Din punct de vedere al datelor economice, acestea arată un trend de creștere pozitivă și de diversificare și complexificare a producției tehnologice și exporturilor, cu niveluri de trai în creștere în zonele mari metropolitane, precum Cluj, Timișoara, Constanța, și evident, București. (Dana Domşodi)

ANCHETĂ

  • Absolventul FSEGA căzut în puţul liftului de la Wonderland: “Cineva trebuie să plătească. M-au făcut drogat şi surd. Nu voi sta cu mâinile în sân”

Trebuia să fie doar o petrecere de absolvire a facultății. Sebastian O. are 21 de ani și în noaptea de 27/28 iunie participa la banchetul de absolvire a FSEGA la complexul Wonderland de la marginea Clujului. Târziu în noapte a urcat niște scări pentru a da un telefon. A apucat să facă doar câțiva pași însă și a căzut în gol șapte metri în puțul unui lift de la etajul aflat în construcție.Tânărul s-a trezit a doua zi la spital, unde cineva îi tot repeta cât de norocos a fost că a scăpat cu viață. (Sandu Mureşan)

REPORTAJ

  • Cetatea Ciceu din Bistriţa-Năsăud

Cetatea Ciceu este o fortăreață medievală din actualul județ Bistrița-Năsăud, România, în punctul de întâlnire al teritoriului localităților Ciceu-Corabia, Ciceu-Giurgești și Dumbrăveni. În Evul Mediu a făcut parte din comitatul Belső-Szolnok (Solnocul Interior, integrat în comitatul Solnoc-Dăbâca la 1876). Cetatea a fost ridicată la sfârșitul secolului al XIII-lea într-un punct strategic, pe o colină vulcanică de 683 m altitudine, de unde și numele de Ciceu (din maghiarul csucs – vârf). (Cristina Beligăr)

AFACERI

  • Marta Palii, artistă şi instructor de escaladă: “Căţăratul este despre trăirea fiecăruia dintre noi în traseu”

Născută în Chișinău într-o familie de sportivi, cu tată practicant de lupte greco-romane și mamă profesoară de atletism, Marta Palii este astăzi motorul care face să funcționeze o centrală în care se află cel mai înalt perete de escaladă din Transilvania. Absolventă a Universității de Artă și Design din Cluj-Napoca, Marta este în egală măsură pasionată de cățărat și de arte vizuale. I-ar fi imposibil să renunțe la una dintre pasiunile sale și tocmai de aceea viitorul ei proiect artistic major va avea loc undeva „la înălțime”, folosind ca sursă de inspirație poveștile oamenilor cunoscuți pe durata campaniei caritabile Din Suflet pentru Apuseni. Până atunci, însă, pe Marta Palii o putem întâlni la sală, acolo unde dacă nu montează prize pe panoul de escaladă, atunci cu siguranță se gândește la noi metode și trasee pentru inițierea copiilor în acest sport.  (Cristina Beligăr)

BANI EUROPENI

  • AMaTUC şi DiCoMI, două  proiecte pentru un viitor 3D

Finanțările europene pentru cercetare, gestionate prin programul european Orizont 2020, ajută de trei ani Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca (UTCN) să performeze într-un domeniu relativ nou pentru publicul larg, cel al imprimării 3D. Două proiecte importante, unul gata să se încheie, celălalt, aflat abia la început, asigură banii necesari pentru dobândirea de competențe în acest sector – într-o primă fază – și dezvoltarea unor noi tehnologii – în a doua fază.
Concret, este vorba despre proiectele AMaTUC și DiCoMI, realizate de consorții internaționale care au ca partener local UTCN, prin Facultatea de Construcții Mașini.  (Bogdan Stanciu)

SPORT

  • Avem modele printre noi. Doar să le recunoaştem

La 14 ani şi jumătate evolua deja în primul eşalon al voleiului naţional. Deşi era doar o adolescentă, Cristina Pîrv se impunea ca jucătoare de bază în cea mai titrată echipă de volei feminin, Dinamo Bucureşti. Clujeanca nu doar că este cea mai valoroasă voleibalistă româncă a tuturor timpurilor, ci şi una dintre sportivele care au dat strălucire voleiului mondial. (Patrice Podină)

ATLAS

  • Ridicaţi gardurile, să treacă aricii

În cele mai multe orașe, în afară de porumbeii stăpâni pe piața centrală sau pe parcurile unde bunicii se așează pe bancă și le mai dau de mâncare, ciori sau păsări doar în trecere, se găsesc animale numai la grădina zoologică sau nici acolo. Clujul nu are o grădină zoologică, dar are animale în oraș. Specialiștii spun că este posibil acest lucru datorită pădurilor din împrejurimi, care fac mai ușoară trecerea animalelor de la mediul lor la spațiile asemănătoare mediului lor din oraș și că acest lucru este unul benefic pentru Cluj, dar și pentru locuitorii săi. (Alexandra Enăşoaie)

Distribuie:

Postaţi un comentariu