Nu rata noul număr din Transilvania Reporter: „Noul val” în economia Clujului

Joi a apărut noul număr al săptămânalului „Transilvania Reporter”. Principalul subiect al ediției este legat de antreprenorii care au mizat pe inovație în perioada crizei, iar acum culeg roadele.

„S-au rebranduit, s-au reinventat şi nu numai că au trecut cu bine peste criză, dar chiar au crescut şi au cunoscut succesul. Vorbim despre mai multe firme clujene care reprezintă un fel de „nou val” şi în ceea ce priveşte succesul economic al oraşului. Branduri ca Panemar, Plantextract, Cosmetic Plant, Carmangeria Moldovan sunt doar câteva dintre exemplele care demonstrează că o muncă susţinută, dublată de inovaţie, atenţia de a oferi produse şi servicii de calitate, dar şi apelul la specialişti sunt o reţetă care îţi asigură nu numai supravieţuirea pe o piaţă cu o concurenţă acerbă, ci şi un loc în inima clienţilor care te răsplătesc cu fidelitatea lor. Ce au în comun toate aceste afaceri menţionate? Faptul că au refuzat să rămână anchilozate în trecut şi că au venit mereu cu ceva nou. Şi au demonstrat că nu numai produsul contează, ci şi spaţiul în care îl vinzi, cum îl vinzi şi ce alte servicii oferi clienţilor care îţi trec pragul. Chiar dacă asta înseamnă inclusiv promovare online şi apelul la mult utilizata reţea de socializare facebook. Oamenii de afaceri care au pariat pe acest gen de relansare, de reinventare recunosc că totul e un mare risc şi se face cu investiţii şi muncă serioasă, dar şi că rezultatele se văd, iar satisfacţia oferită de clienţii mulţumiţi este imensă. Numai în acest fel afacerile pot merge mai departe în secolul XXI, dacă pui nevoile clientului pe primul loc. Şi acest lucru trebuie să se regăsească în magazinele care trebuie să fie medii „prietenoase” cu cumpărătorii, în produsele care trebuie să fie de calitate, să aducă mereu ceva nou, să folosească descoperirile ştiinţifice de ultimă oră, dar în acelaşi timp să păstreze din tradiţie”, scrie săptămânalul pe prima pagină.

Sumarul ediției:

Interviu: „Ministrul pentru Dialog Social Aurelia Cristea: Orașul nostru merită mai mult”.

Afaceri publice: „La pas prin oraşul… şantier”. Praf, zgomot de picamere, excavatoare, buldozere şi maşini de mare tonaj pline ochi cu pietriş şi nisip, muncitori care sapă adevărate tranşee pe străzi şi trotuare. Aceasta e imaginea care ne va urmări prin oraş pe tot parcursul verii. Municipalitatea a demarat simultan lucrări de modernizare pe mai multe străzi şi poduri din oraş, urbea transformându-se încet-încet într-un imens şantier (Claudia Romitan).

Economia pământului. „Fermierul român și caprele alpine franceze”. A abandonat viața liniștită de la oraș pentru a munci de dimineața până seara la ferma de capre pe care, alături de tatăl și fratele său, a înființat-o într-un mic sat din Sălaj. Vreme de 10 ani s-a zbătut să pună pe picioare o afacere de succes, bazându-se exclusiv pe calitatea unor produse puțin cunoscute și apreciate pentru calitățile lor nutriționale, dar mai ales curative. Răsplata a venit în cele din urmă, iar astăzi locuitorii Zalăului se trezesc dis-de-dimineață în fiecare sâmbătă și stau la coadă pentru a cumpăra lapte și brânza de capră marca Ferma Ghiuruțan. (Sebastian Olaru)

Educație. „Universităţile clujene încep «vânătoarea» de boboci”. Un nou episod din „examenul vieții” s-a încheiat în acest weekend, 59, 2% dintre absolvenții de liceu care s-au prezentat la examenul de Bacalaureat promovându-l. Asta se traduce în limbajul universităților prin mai mulți studenți eligibili pentru a ocupa un loc într-una dintre facultățile lor. Instituțiile de învățământ superior din Cluj-Napoca, unul dintre cele mai mari centre universitare ale României, nu anunță însă schimbări majore în abordarea sesiunii de admitere 2014-2015, lăsând impresia că rețeta succesului este deja găsită, iar acum mai este un singur lucru de făcut: să vină bobocii. (Radu Hângănuț)

Cultură. Ştefan Boca, pictorul „uitat” în muzeul din apartament. Într-un apartament cu trei camere din Cluj se ascunde astăzi o colecţie uluitoare de tablouri semnate de pictorul Ştefan Boca, uitat de tinerele generaţii, dar regretat printre cunoscătorii cu gusturi rafinate. În prezent, apartamentul şi tot ceea ce se află în interior a fost moştenit de inginerul Mihai Păunescu, un pasionat colecţionar de artă.

Dosar. Panemar, brandul de succes copt la foc mic. „Treaba multă şi bună se face fără prea multă reclamă”, consideră Nicolae Chiorean, directorul firmei Panemar, pe care l-am cunoscut într-o dimineaţă devreme la sediul de pe strada Târnavelor din Cluj. Cu o modestie destul de rar întâlnită în rândul managerilor de companii, Nicolae Chiorean a răspuns întrebărilor  noastre privind rebranduirea firmei, în pauza dintre discuţiile pe care le avea cu câţiva oameni veniţi la interviuri pentru angajare. (Cristina Beligăr)

Dosar. O carmangerie de secol 21: „Serviciile contează, nu numai produsele de calitate!”. Au vrut să îşi aducă afacerea de familie cu produse din carne în secolul 21 şi au reuşit. Cu multă muncă şi îndrăzneală. Vorbim despre familia Moldovan din Sânnicoară, care după 20 de ani în prelucrarea tradiţională a cărnii, a decis că a sosit vremea să lanseze un nou concept de magazin de produse din carne. Succesul nu s-a lăsat aşteptat, astfel că, după ce au deschis în ultimele luni două asemenea magazine în Cluj-Napoca, al treilea se află deja în lucru şi îşi va deschide porţile la sfârşitul verii. (Claudia Romitan)

Dosar. A pornit cu 1000 de dolari și acum e în topul mondial al cosmeticelor. A început într-un oraș unde exista o fabrică renumită de cosmetice și a creat un nou brand. Făbricuța lor este undeva în partea de Vest a orașului, iar produsele au luat premii internaționale pentru eficiență și inovație. Despre cum e posibil să crești chiar și la umbra marilor stejari, am discutat cu Susana Laszlo, director general SC Cosmetic Plant Prodcom SRL. (Ruxandra Hurezean)

Dosar. Europenii și indienii și-au găsit leacul la Rădaia. Într-o oază de verdeață care aduce cu grădinile unui castel, departe de agitația Clujului, la 14 km de orașul grăbit și zgomotos, se află laboratoarele firmei Plantextrakt. După mai bine de 20 de ani într-un domeniu care continuă să aducă noutăți și să facă tot mai mulți prozeliți, firma clujeană se poate lauda cu titulatura de brand internațional care a reușit să se dezvolte armonios şi să răspundă noilor cerințe ale pieței. (Radu Hângănuț)

Dosar. „O firmă ori se reinventează, ori moare” – interviu cu Mirel Borodi, fondator multifinantare.ro, analist de pieţe alternative de tranzacţionare şi finanţare. (Marius Avram)

Călătorii. „Vedere de pe cel mai lung catwalk al Adriaticii”. La jumătatea drumului între Dubrovnik și Kotor, orașul muntenegrean Herceg Novi se laudă cu o faleză de șase kilometri. (Bogdan Stanciu)

Destinații. „Vedere de la mare. Panoramică și gri”. Gara Mangalia e o clădire mediteraneană care se albeşte sub soarele de la malul mării. Doar câteva trenuri mai ajung până aici, forfota din anii ’70 – ’80 a dispărut. Cele patru linii de îmbarcare par acum multe. Cel mai obosit dintre trenuri e probabil cel care ajunge în crucea zilei, pe la trei, tocmai de la Oradea, după o călătorie de peste 20 de ore. (Elena Gădălean)

Documentar. „Seinfeld” – serialul despre nimic a împlinit 25 de ani. Pe 5 iulie 1989 a fost difuzat episodul pilot al unui serial cum nu mai văzuseră telespectatorii americani. Se auto-intitula „serial despre nimic” şi se numea, simplu, „Seinfeld” – acesta fiind şi numele actorului principal. La 25 de ani după acel moment, ştim că nu este deloc un serial „despre nimic”, dar şi că a schimbat felul în care erau abordate sitcomurile şi comedia, în general. (Mădălina Kadar)

Sport. „Branduri mari pe care timpul nu le ucide”. De la apariţia fotbalului şi până azi, România a fost împărţită între Bucureşti şi restul ţării, iar restul ţării era poate cel mai bine reprezentat de Transilvania. (Patrice Podină)