Natural versus dezvoltare urbană, un fir subțire pe cale să se frângă

Ideea lansată de municipalitate la începutul acestui an, construirea unui Aqua Park în cartierul Gheorgheni, în vecinătatea Bazei Sportive Gheorgheni, stârnește reacții diverse. Pe deoparte există o stare de exaltare a clujenilor la ideea de a avea un complex de agrement cu bazine de dimensiuni mari, unul acoperit, unul descoperit și mai multe tobogane, plus un loc pentru copii, la fel, cu bazine adaptate și locuri de joacă amenajate.

Pe de altă parte biologii și activiștii civici atrag atenția asupra pericolului pe care îl reprezintă genul acesta de investiții asupra mediului și implicit asupra faunei. Concret, în zona amintită, denumită generic Parcul Est, dezvoltarea imobiliară este pe cale să distrugă ultimul habitat natural de pe raza municipiului și care ar trebui protejat, nicidecum neglijat.

Patrimoniul natural al orașului lăsat pradă intereselor particulare
În est nu e ca în vest. În zona de vest a orașului există deja parcuri și spații verzi, pe când în este ceea ce încă există, riscă să dispară din cauza expansiunii imobiliare. În ultimii 10-15 ani tone de metri cubi de ciment au încep să sufoce ultima bucată de pământ care mai păstrează ideea unui habitat natural. Autoritățile nu par să fie capabile să perceapă semnalele lansate de biologi și ornitologi fiind mai atente la interesul particular al unor persoane cu influență financiară.

Încă din 2013 activiștii clujeni, alături de specialiști în avifaună, au lansat o petiție prin care cer autorităților să limiteze dezvoltarea imobiliară din zona de est a orașului și să o transforme într-un parc cât mai aproape de ideea de natural. În zona Parcului Est biologii clujeni au descoperit cea mai bogată avifaună a Clujului. Zeci de specii, unele protejate, încă mai viețuiesc în mediul lor natural. Însă, este și o zonă extrem de atractivă din punct de vedere imobiliar. Acolo se dezvoltă mai multe complexe rezidențiale, iar această dezvoltarea imobiliară necontrolată, spun biologii, poate duce la dispariția unei bogății naturale inestimabile.

”Trebuie să începem această discuție de la faptul că în general în România nu există tradiția, aprecierea și iubirea față de natură, comparativ cu alte țări unde oamenii se implică activ, cunosc problematica, sunt pasionați, sunt înscriși în tot felul de cluburi, grupuri, societăți și organizații care luptă și pentru un petec de natură. În România această cultură nu există, sau nu este suficient conștientizată. Totul pleacă de la informare.

Tot ce este acolo, în Parcul Est, face parte dintr-un fost complex de habitate de zone umede absolut superb care se întindea din cartierul Gheorgheni până înspre Băile Someșeni. Din păcate în momentul de față putem spune că din tot ce a fost au mai rămas, din loc în loc, fragmente. Fragmentele astea înseamnă, dacă oamenii ar fi informați, adevărate pachețele de bogăție, de diversitate a naturii. Asta pentru că încă mai păstrează cadrul natural originar.

Pentru Cluj toate speciile de acolo sunt deosebite pentru că e singurul habitat de zonă umedă și stufăriș din oraș. Toate speciile care cuibăresc în stuf, de la Presură de stuf la Lăcari, apoi cele care cuibăresc în zona de limită a apei cum este Stârcul pitic sau chiar speciile de rață și lișițe care pot fi întâlnite aici, sunt specifice zonei. Multe dintre ele cum sunt Lăcarii sau Presura de stuf doar aici trăiesc, în zona asta”, atrage atenția biologul Cristi Domșa.

Nu e totul pierdut
În ciuda faptului că în cartierul Gheorgheni a apărut un mall, cartierul armatei și alte proiecte imobiliare, specialiștii în avifaună susțin că acest proiect, de amenajare a unui parc natural, este încă unul fezabil. Nici biologii, nici activiștii nu se opun ideii Primăriei de a fi construite în zona cu pricina un Aqua Park și o parcare cu 800 de locuri. Însă, întrebarea la care trebuie să răspundă nu doar autoritățile locale, ci și clujenii, este: ”Parc natural sau facilități urbane?”.

”Din punctul meu de vedere întrebarea este relativ simplă pentru că pentru Aqua Park, spre exemplu, se găsesc 10 locuri foarte bune în care să fie construit. Pentru un parc cu diversitate și bogăție naturală precum Parcul Est nu se mai găsește un alt loc în Cluj-Napoca. Nu am absolut nimic cu ideea construirii unui Aqua Park, tuturor ne place să mergem la ștrand, la piscină, dar sunt atâtea zone la margine de oraș, zone agricole, zone pe diferite văi în apropierea orașului care se pretează la o astfel de investiție. Dar partea de bogăție naturală pe care o găsim aici, mozaicul acesta de habitate valoroase nu-l mai găsim nicăieri, și odată dus nu se mai întoarce”, explică Domșa.

Clujul ar putea avea cea mai lungă alee pietonală
În zona Parcului Est, sau cartierul ”Între lacuri” cum este cunoscută de clujeni, activiștii și biologii susțin că se poate realiza cea mai mare alee pietonală a municipiului. Aceasta ar urma să unească lacurile 1 și 3 și ar avea o lungime de aproximativ 2,4 kilometri. ”Chiar dacă au răsărit acele blocuri între lacul 1 și lacul 3, în continuare se poate gândi această alee pietonală care ar oferi o calitate mai mare vieții clujenilor. Noi am propus acest lucru încă din 2013 când am lansat o petiție prin care încercam să salvăm acea zonă de dezvoltarea imobiliară excesivă.

Dacă este să unim toate lacurile de fosta pepinieră a orașului și baza sportivă, acolo există o suprafață de aproximativ 60 de hectare care pot fi menținute în forma lor actuală, un parc natural de care Cluj-Napoca cu siguranță are nevoie. Specialiștii Primăriei susțin că de fapt este vorba de peste 100 de hectare, ceea ce înseamnă că se pot face și parcare și Aqua Park, dar se poate și păstra acea zonă naturală. Eu sunt total de acord cu ideea Aqua Park-ului și mie mi-ar plăcea un Aqua Park, dar nu în acea zonă. Nu e loc pentru atâtea proiecte în acel perimetru.

Aqua Park-urile se fac la o anumită distanță de orașe din mai multe motive: sunt foarte gălăgioase, presupun un trafic imens în acele zone, pot să fie folosite doar câteva luni din an. Ceea ce vedem noi în zona Gheorgheni și mai departe spre Sopor este o dezvoltare imobiliară accentuată. Foarte bine, să fie dezvoltare imobiliară, dar echilibrată, ori ca să fie echilibrată e nevoie de un spațiu public de dimensiuni mai mari care să deservească întreaga zonă, cartierele Între Lacuri, Gheorgheni, Mărăști, Someșeni, sau Apahida”, spune deputatul Adrian Dohotaru, care este și un cunoscut activist civic.

Postaţi un comentariu