Medici clujeni, eroi și victime pentru 113 tineri voluntari în Germania

Are 23 de ani și face parte din echipa SMURD de patru ani, timp în care a participat la peste 300 de intervenții. Cele mai dese cazuri medicale cu care s-a confruntat în serviciul SMURD au fost pierderile de cunoștință și accidentele de mașină. La Bergen-Hohne din Germania, unde se desfășoară proiectul USAR’13, dedicat tinerilor, Cătălin Constantinescu susține atelierul de prim-ajutor, alături de trei colegi de-ai săi din Islanda, Germania și Marea Britanie.

Pe mâini bune

Stăpân pe tehnicile de prim ajutor, sociabil și capabil să facă sacrificii, atent la detalii și bun cunoscător al echipajulului său, acestea sunt câteva dintre criteriile pe care trebuie să le îndeplinească un medic pregătit pentru situații de urgență. “Ca paramedic în serviciul SMURD, am avut la început senzația de adrenalină pe care cineva o are prima dată când se dă pe roller-coaster. Îi este frică, dar mai vrea și a doua oară”, afirmă Cătălin. Fiind foarte motivat în ceea ce face, Cătălin va fi următorul coordonator la SMURD Cluj pentru cel puțin următorii doi-trei ani. Anul viitor, el ar putea coordona atelierul de prim-ajutor în România, în cadrul unui proiect asemănator celui desfășurat în aceste zile în Germania.

Sanitar priceput

Când era elev și a participat la Sanitarii pricepuți, a avut primul contact cu tehnicile de prim-ajutor și de atunci și-a urmat cu pasiune calea. “La specializare încă nu m-am gândit, întrucât încă nici eu nici colegii mei nu știm ce să facem, dacă să rămânem în țară sau să mergem dincolo.Eu îmi doresc să rămân, mai ales că nu pot să îmi iau familia cu mine, dar și pentru că aș vrea să tratez oamenii noștri, să vorbesc limba maternă și să trăiesc în țara mea. Dacă s-ar rezolva problemele financiare și dacă ni s-ar oferi susținerea de a participa la congrese lucrurile ar fi mult mai simple”, precizează Cătălin.

Medic și pedagog

Pe lângă partea medicală pe care o învăță în școală, un paramedic își dezvoltă și reflexul de a reacționa mult mai repede, de a-și păstra calmul în orice situație și de a fi chiar și bun pedagog, cum este cazul lui Cătălin.Venirea sa în Germania i s-a părut o oportunitate care nu i se oferă în fiecare zi. “A-i învăța pe alții tehnici de prim ajutor, dar și a învăța de la alții protocoale pe care alte țări le aplică, mi s-au părut motive destul de bune să iau parte la proiectul USAR”, afirmă studentul aflat în anul cinci de Medicină. Conform acestuia, singurul voluntariat cu care a intrat în contact până acum a fost pentru SMURD.

Care este urgența?

Una dintre cele mai solicitate persoane din poligonul unde se desfășoară atelierele USAR’13 este Horia Hapca.În vârstă de 35 de ani, medicul clujean specialist în medicină de urgență trebuie să răspundă tuturor solicitărilor medicale venite din parte celor 113 tineri participanți, chiar dacă o înțepătură de țânțar este motivul trezirii în miez de noapte.”Aici mă confrunt cu intervenții minore și, cum sunt copii, majoritatea vin cu dureri de cap, cu dureri de gât, înțepături de țânțar, unul tușește, altul are puțină febră.Nu am avut traumatisme importante sau alte cazuri majore”, precizează medicul Horia Hapca, din serviciul SMURD.Pentru cazurile care intervine aici, medicul clujean are toată dotarea necesară, inclusiv un spital unde să își trateze pacienții.

Satisfacții imediate

Medicina de urgență s-a legat de medicul Horia Hapca precum un microb de care scapă foarte greu. La fel ca și Cătălin, prima dată a fost paramedic voluntar, apoi rezident în medicină de urgență și apoi medic specialist.”Medicina de urgență îți oferă satisfacții majore imediate: pacientul fie trăiește, fie nu trăiește și aspectul ăsta îl simți, față de alte specialități la care vezi rezultatele mai târziu” povestește medicul clujean.Pentru el, la Cluj, o zi obișnuită înseamnă o tură de 12 ore, fie de zi, fie de noapte, gardă la SMURD sau gardă la spital, cu multe cazuri, câteodată și cu mult stres, câteodată și cu nervi. “Cu toate acestea, este mulțumirea aceea că faci ceea ce trebuie și întotdeauna plec acasă cu gândul că am făcut tot ce-am putut. Îmi place specialitatea asta pentru că nu ne limitează nimeni în ceea ce facem”, declară medicul Horia Hapca.

Erou și victimă

O altă atribuție pe care o are medicul din Cluj în Germania la atelierul USAR’13, este aceea de a intra de data aceasta în postura victimei, în timpul exercițiilor de prim ajutor.”Chiar dacă ei nu vor mai folosi ceea ce învață aici niciodată, le dă satisfacția pe moment că știu acționa în caz de urgență. Fiecare elev percepe diferit ceea ce i se explică în funcție de educație. Pe elevii români îi văd destul de motivați, însă spre deosebire de ceilalți colegi din alte țări care fac parte din organizații centrate pe salvare de vieți, ei nu văd asta ca viitoare meserie, ci ca pe ceva suplimentar. Totuși, sperăm ca prin astfel de activități internaționale să le schimbăm mentalitatea”, precizează Horia Hapca.