“Lucruri care dor”, o expoziție despre dramele unor familii transnaționale, la Muzeul Etnografic al Transilvaniei

Foto: Dan Bodea

Muzeul Etnografic al Transilvaniei găzduiește în această perioadă un proiect expoziţional bazat pe cercetare inițiat de spațiul de creație bi’bak, cu sediul la Berlin. “Lucruri care dor – Poveşti şi Amintiri ale unor Familii Transnaţionale” este o expoziție care explorează impactul migraţiei forței de muncă asupra familiei, din perspectiva unor lucrătoare migrante şi a copiilor lăsaţi în urmă.

Pornind de la experienţele unor familii transnaţionale din prezent şi din trecut, instalația împletește povești și obiecte marcante pentru viața acestora, în perioade în care comunicarea se realiza mult mai greu decât se realizează astăzi, în era tehnologiei. Conceptul expoziției a fost creat de Malve Lippmann și Can Sungu, coordonatoarea proiectului fiind Anna Krauss.

“Această expoziție este cu atât mai importantă pentru România, întrucât vorbește despre migrația forței de muncă și impactul pe care îl are asupra familiilor, în special asupra mamelor și a copiilor. Interviurile care au stat la baza acestui proiect au avut loc în țări precum Germania, România, Turcia și Grecia”, a precizat la întâlnirea cu presa Ingo Tegge, Directorul Centrului Cultural German Cluj.

Foto: Dan Bodea

Expoziția a ajuns la Cluj după ce a fost prezentată la Timișoara în toamna anului trecut. Proiectul a mai fost expus în 2018 și în Turcia și în mai multe orașe din Germania.

“Noi credem că etnografia nu înseamnă doar o descriere a satelor din trecut. Credem că etnografia înseamnă, de fapt, descrierea și analiza unor culturi și că fenomenele importante din societate trebuie să fie reflectate de muzee. Dacă nu putem întotdeauna noi să facem asta, suntem extrem de recunoscători organizațiilor care fac acest lucru la un nivel profesionist. Acesta este un proiect care reflectă dramele din familiile transnaționale, bazat pe un concept expozițional foarte interesant. Nu este prima noastră încercare în această direcție, dar această expoziție reușește să transmită publicului foarte multă emoție”, a declarat directorul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, istoricul Tudor Sălăgean.

În prima parte a expoziției, vizitatorii sunt puși față în față cu momente semnificative și reglementări din istoria migrației forței de muncă în Europa. Este marcat, de exemplu, anul 1961 când a fost pusă în mișcare prima cursă specială de tren, cunoscută cu porecla kara tren (trenul negru), pentru lucrători migranți temporari turci, între Istanbul și München sau anul 1966 când Guvernul federal introduce educația obligatorie pentru copiii non-germani, regulă care a afectat decizia multor părinți migranți în legătură cu decizia de a-și aduce sau nu copiii în Germania, îngreunând plecarea și revenirea în țara de baștină.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

În următoarea încăpere ne sunt prezentate individual poveștile unor familii greu încercate de dorul de casă și obiectele lor personale: mărci germane, o poză de familie, un joc video de buzunar, haine, o casetă audio, o cutie cu scrisori etc. Unul dintre obiecte este păpușa Lenuței, o fetiță a cărei mamă lucrează în Mannheim, un alt obiect este un smartphone cu video care îi aparține lui Ionuț, un băiat din România care a fost lăsat cu bunicii de la sat când avea 10 ani pentru ca mama lui să plece să lucreze în Italia. Poveștile pot fi ascultate sub formă de înregistrări. Din cele 16 povești și experiențe prezentate, trei aparțin unor familii din România.

La nivel global, migraţia forței de muncă creează noi modele ale familiei transnaţionale, care în ciuda distanţelor geografice se străduiește să menţină contactul între membri. În perioada acordurilor de angajare din anii ’60, mulţi părinţi au fost nevoiţi să-şi lase copiii în urmă, deoarece orele de muncă făceau imposibilă îngrijirea lor. În zilele noastre, lucrătorii migranţi din Europa de Est sunt cei care, în marea lor majoritate, îşi neglijează familiile pentru oportunitatea unor câștiguri în ţări mai dezvoltate. Turcia, ca fostă ţară a emigrării, a devenit acum la rândul său o destinaţie pentru mulţi lucrători din Europa de Est, Caucaz sau regiunea Asiei Centrale, mai ales în sectorul de îngrijire și infirmerie.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

Expoziția aduce în prim-plan o componentă a migrației mult prea puțin dezbătută în sfera academică sau în mass-media. „LUCRURI CARE DOR” redă atitudini legate de obstacolele întâmpinate de diferite familii transnaționale, pornind de la anii ’60 şi până în prezent.

Separarea de familie în contextul migrației forței de muncă afectează atât părinții cât și copiii. Dacă poveștile generațiilor trecute erau deseori ascunse, noile generații de familii separate își expun poveștile mult mai vizibil. Vizitatorul pășește în intimitatea unor interviuri în care relațiile dintre părinți și copii se redefinesc sub semnul cadourilor sau sprijinului financiar care iau locul experienţelor trăite împreună sau al interacțiunilor blocate în spatele unor aplicații de comunicare la distanță“, se precizează în textul care însoțește expoziția.

bi’bak (în limba turcă: aruncă o privire) este o organizație non-profit și un spațiu independent de artă contemporană cu sediul în Berlin, care își concentrează activitatea în jurul narativelor transnaționale, a migrației, mobilității globale și a dimensiunilor estetice ale acestora. Programul bi’bak analizează diferite discipline în artă, domeniul academic și dezvoltare comunitară, cuprinzând proiecții de filme, expoziții, ateliere precum și evenimente muzicale și experiențe culinare.

Expoziția organizată de bi’bak este prezentată la Cluj-Napoca de Centrul Cultural German în colaborare cu Muzeul Etnografic al Transilvaniei și Cinema ARTA și poate fi vizitată de miercuri până duminică, între orele 10:00-18:00, începând de astăzi, 6 mai, până în 12 iunie, inclusiv, când va avea loc evenimentul Noaptea Muzeelor.

Distribuie:

Postaţi un comentariu