Iohannis, despre atitudinea lui Trump faţă de NATO: Nu sunt îngrijorat deloc. S-ar putea ca această scuturare să-i trezească pe unii

Preşedintele Klaus Iohannis a explicat joi, la Cluj, că nu îşi face griji în privinţa modului în care preşedintele ales al SUA, Donald Trump, se raportează la NATO, el fiind de părere că relaţia României cu SUA va continua în termeni buni şi că atitudinea pe care Trump o are faţă de ţările care întârzie să aloce 2% din PIB bugetului de apărare ar putea “să-i trezească pe unii”.

Klaus Iohannis a declarat, joi, la Cluj, răspunzând unei întrebări a unui student, că relaţia România – SUA şi SUA – NATO nu se va schimba prea mult, în condiţiile în care, crede Iohannis, declaraţiile din campanie se nuanţează acum, după ce Donald Trump a fost ales în funcţia de preşedinte al Statelor Unite.

“Relaţiile vor fi parţial redefinite, vor fi parţial schimbate, dar asta nu înseamnă neapărat că vor fi mai proaste, pot fi mai bune. Ştiu că există o preocupare pentru ceea ce vor face SUA în NATO. După părerea mea, SUA vor juca în continuare acelaşi rol pe care l-au jucat şi până acum, rolul de cel mai mare membru al NATO şi cu cea mai mare implicare în foarte multe zone, şi conflictuale, şi neconflictuale. Ştiţi bine că în campania electorală politicienii fac mai multe afirmaţii pentru a se profila sau pentru a atrage atenţia. De multe ori, după campanie, după câştigarea alegerilor, aceste declaraţii se mai nuanţează, se mai corelează cu stadiul efectiv al proiectului etc. Când candidatul Donald Trump s-a referit la NATO, eu am înţeles că s-a referit într-o abordare foarte similară cu cea pe care am avut-o noi anul trecut, constatând că în ultimul deceniu foarte multe ţări şi-au redus bugetul pentru apărare, crezând că după ce Uniunea Sovietică a încetat să existe lucrurile pe glob se liniştesc, nu mai e nevoie de armată, nu mai e nevoie de apărare”, a spus Iohannis.

El a explicat că la nivelul NATO este necesar ca ţările membre să aloce 2% din PIB, aşa cum a cerut şi Donald Trump, preşedintele ales al Statelor Unite ale Americii şi că atitudinea acestuia ar putea “să îi trezească pe unii”.

“Este, din păcate, eroare. Cu toţii ne-am bucura să nu mai existe războaie, dar practica ne arată că există foarte multe, chiar mai multe. Şi atunci este absurd să stăm noi, ţările dezvoltate sau foarte dezvoltate, fără sisteme de apărare permanente şi performante, fiindcă am ajunge la mâna unora care nu sunt nici dezvoltaţi, nici bine intenţionaţi. Eu în ianuarie 2015 am propus partidelor să creştem alocarea bugetară la 2% din PIB pentru apărare. Exact acelaşi lucru l-a spus şi candidatul Trump, că toată lumea ar trebui să-şi aducă cheltuiala de apărare la cota stabilită împreună. Aceasta a fost nota în care am citit declaraţia şi cred că este bine să reamintim unora dintre prietenii şi coaliaţii noştri că, într-adevăr, fără a cheltui pentru apărare nu poţi să ai o apărare performantă. Cu NATO nu sunt îngrijorat deloc. S-ar putea ca această scuturare să-i trezească pe unii”, a spus Klaus Iohannis.

Iohannis a precizat că, în opinia sa, relaţiile transatlantice vor continua în condiţii bune, precizând că schimbările din SUA nu trebuie să reprezinte motive de îngrijorare.

“În consecinţă, cred că anumite aspecte vor fi rediscutate, poate chiar renegociate, dar nu văd niciun motiv pentru care ne-am îngrijora peste măsură că relaţiile nu vor funcţiona. Vor funcţiona! Cu alţi actori, cu alte abordări, dar în ansamblu vor funcţiona. E interesul foarte mare şi de o parte şi de alta de a face lucrurile să meargă”, a mai spus Iohannis.

Klaus Johannis a participat joi, la Cluj, la o dezbatere organizată de Grupul de Reflecţie şi Analiză Interanţională Citadel şi Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.

Donald Trump a sugerat în iulie că el nu ar apăra automat ţările baltice în cazul unui atac, ci ar analiza mai întâi contribuţiile lor la NATO. “Dacă îşi îndeplinesc obligaţiile faţă de noi, atunci răspunsul este da”, a spus Trump, întrebat dacă ar ajuta ţările baltice în cazul unui atac lansat de Rusia.

Iohannis, nemulțumit de implicarea UE în Siria

Iohannis a explicat, joi, la o dezbatere la Cluj, că Uniunea Europeană ar trebui să se implice mai mult în readucerea păcii în Siria, el fiind de părere că în acest moment “UE nu este acolo unde trebuie să fie”.

“Uitaţi-vă la Siria, mi se pare că nu suntem acolo unde trebuie să fim, UE este cel mai apropiat puternic actor de Siria şi ce facem? Participăm la discuţii. Eu cred că ar trebui să participăm mai mult decât la discuţii şi să fim un actor care, la o adică, are instrumente pentru a-şi impune punctul de vedere în chestiuni care ne afectează direct. Ultimul val al migraţiei a apărut din cauza războiului din Siria, că au fost şi alte motive secundare care au dus la înălţimea acestui val, e adevărat. Ar fi bine să putem fi în situaţia să putem interveni acolo unde apar situaţii de criză sau conflictuale, în sensul pacificării, nu de a aprofunda conflictul. Discuţia care a apărut este cum să putem folosi împreună mai bine resursele pe care le avem”, a explicat Klaus Iohannis.

El a subliniat că ideea construcţiei unu proiect de armată europeană este exclusă pentru că nu ar avea sens să existe o structură militară care să concureze NATO.

“Nu dorim să avem o iniţiativă care vine în concurenţă cu NATO, dimpotrivă, vrem să avem o abordare care se completează cu cele ale NATO, pentru că suntem aproape toţi membri NATO. Sunt unii, mai ales care locuiesc mai la est faţă de noi, care au tot interesul să producă dezinformări cum că noi creăm proiecte care se concurează, care vor să înlocuiască NATO. Nu s-a discutat despre această chestiune, pentru că o armată europeană ar însemna ca fiecare stat membru să îşi cedeze din suveranitate şi să dea apărarea în subordinea cui? Nu există o entitate suficient de legitimată politic pentru a conduce o armată europeană”, a spus Iohannis.

Brexit-ul nu va duce la ruperea UE, dar nici nu va duce la o integrare aprofundată

Întrebat de către un student ce efecte crede că va avea Brexit-ul asupra construcţiei Uniunii Europene, preşedintele Iohannis a explicat că multe dintre problemele apărute după anunţarea Brexit-ului existau deja şi au fost adâncite de acest eveniment.

„Brexit-ul în sine poate fi văzut ca un fel de accelerator atât pentru chestiunile pozitive, cât şi pentru cele problematice. Brexitul nu s-a produs, dar deja produce urmări care nu sunt neaşteptate. Mă număr printre optimiştii din Consiliul European şi spun că sunt oportunităţi şi trebuie şi noi ca români să le vedem, să le negociem şi să profităm. Sunt şi foarte multe probleme apărute nu datorită Brexitului, ci au fost repuse pe tapet. Sunt probleme legate de libertăţile fundamentale, în special de libera circulaţie a forţei de muncă, sunt legate de suveranitate. Cei din Marea Britanie, la vremea respectivă au împachetat chestiunea suveranităţii într-o chestiune legată de parlamentarism, dar în fond este o problemă de suveranitate. Mai este veşnica problemă a faptului că vrem sau nu o Uniune Europeană în care toată lumea progresează şi toţi se străduiesc să îi ajute pe ceilalţi, sau dacă acceptăm ideea unei Uniuni cu mai multe viteze”, a explicat Iohannis.

Şeful statului a spus că discuţia pe suveranitate a apărut pe “o falie” care iscată din cauza gestionării migranţilor, şi anume falia dintre Est şi Vest, au fost ţări care nu au vrut să primească migranţi, alte ţări au fost de părere că trebuie împărţiţi între toate statele şi de fapt este problema suveranităţi.

“Este o problemă ce ţine de faptul că vrem să avem o uniune integrată sau să avem o uniune de state în care fiecare face ce vrea şi ne înţelegem cum abordăm chestiunile. Aceste lucruri sunt în discuţie, dar noi credem că Ue trebuie să fie integrată şi noi vrem să fim mai profund integraţi”, a explicat Iohannis.

Iohannis a adăugat că, deşi ieşirea Marii Britanii din UE va mai genera discuţii, structura Uniunii Europene nu este pusă în pericol.

“Cred că Brexit-ul va genera nenumărate discuţii, dar nu cred că va duce la ruperea Uniunii, însă cred că nici nu va duce la o integrare mai aprofundată pe partea fiscală, de exemplu, cum nu se va produce nici o armată comună a UE”, a mai spus Klaus Iohannis.

Preşedintele Klaus Johannis a participat, joi, la Cluj-Napoca, la dezbaterea cu tema “Uniunea Europeană între dezintegrare şi reformare. Contribuţia României la consolidarea construcţiei europene”, organizată de Grupul de Reflecţie şi Analiză Interanţională Citadel şi Facultatea de Studii Europene din cadrul Universităţii Babeş-Bolyai.