Interviu cu Ioana Costaș, directoare a Institutului Francez din Cluj: Despre provocări creative în pandemie și fast-food cultural

Contextul creat de pandemia de coronavirus nu a fost unul ușor pentru echipa Institutului Francez din Cluj care la fel ca alte centre culturale s-a văzut în ipostaza de a regândi oferta de evenimente și cursuri în așa fel încât să corespundă timpurilor pe care le trăim. Misiunea Ioanei Costaș, directoare a Institutului Francez încă din vara anului trecut, nu a fost nici ea una ușoară. Alături de echipa ei, a gândit metodele potrivite pentru a păstra o legătură strânsă cu publicul în perioada de izolare la domiciliu, încercând totodată să-și urmeze obiectivele începutului de mandat.

Anul viitor, Institutul Francez din Cluj va împlini 30 de ani de existență. Va fi o provocare pentru toți din echipă să găsească pârghiile potrivite care să funcționeze în contextul în care restricțiile se mențin și de aceea nu se gândesc deocamdată la evenimentele festive care ar trebui să marcheze cele trei decenii de existență.

Totuși, una din mizele Ioanei Costaș este de a regândi spațiul interior al Institutului Francez, prin realizarea unui dialog între Mediatecă, spațiul expozițional La Cave și curtea interioară. Desigur, este o miză pe termen lung care ar putea fi pusă în practică la un moment dat. Până atunci însă, echipa Institutului experimentează noi metode de a intra în conexiune cu publicul, cu mediul de afaceri și cu mediul cultural. Am stat de vorbă despre perioada provocatoare pe care o traversăm și despre evenimentele toamnei cu Ioana Costaș.

Ce ți-ai propus inițial când ai preluat conducerea Institutului Francez din Cluj în urmă cu un an? Cum a afectat pandemia activitatea institutului?

Venisem la conducere cu două mari obiective. Primul era să comunic mai bine cu publicul nostru, să facem mai vizibil institutul atât în fața publicului nostru obișnuit, dar și să atragem noi tipuri de public. Comunicarea a fost o prioritate pentru mine, atât pe rețelele sociale, dar și în relația cu mass-media. Am pornit de la ideea de a nu ne limita la simplul fapt că existăm și suntem aici, ci la a fi proactivi în tot ceea ce facem. A doua prioritate a fost să ne deschidem mai mult înspre publicul tânăr, la toate nivelurile. Fie că vorbim de ateliere pentru copii, de mediatecă sau de partea de cursuri.

Evoluția evenimentelor noastre pentru copii, aici mă gândesc la evenimentul La Maison des Lutins, a fost foarte vizibilă, la fel și evoluția secțiunilor specifice adresate tinerilor din cadrul evenimentelor noastre culturale. Foarte importantă pentru mine a fost deschiderea spre publicul tânăr. De menționat ar mai fi și turneul cu doi voluntari francezi, care se aflau la Cluj în baza unui parteneriat al primăriei din Cluj, cu primăria din Dijon. Cei doi voluntari s-au format cu privire la tot ce înseamnă să fii animator în ateliere ludice și înainte de pandemie au avut ocazia să meargă în 50 de școli și de licee din Alba, Sibiu și Cluj și să întâlnească în jur de 2000 de copii. Am vrut să îi familiarizăm pe copii cu limba franceză și să fim prezenți în cât mai multe școli din sate. E un proiect de cooperare bilaterală pe care vrem să îl continuăm și chiar ne aflăm în plin proces de recrutare a voluntarilor.

Cât de grea a fost adaptarea la condițiile impuse de pandemie?

Ne-am adaptat destul de repede și am încercat să fim cât mai eficienți posibil. Am fost nevoiți să regândim toată oferta de cursuri. Am propus noi oferte adaptate mediului online, inclusiv platforma Moodle pe care am lansat-o atunci, o platformă de studiu individual însoțită de întâlniri săptămânale cu un profesor tutore. Pe lângă partea de cursuri, am gândit și proiecte culturale cum au fost întâlnirile online cu scriitorul și regizorul Julien Daillère, un proiect participativ în care cetățenii din Cluj aveau ocazia să gândească alături de el viitorul după pandemie. Am avut în online și Festivalul Internaţional de Foarte Scurt Metraj Très Court cu impact foarte bun în toată țara. În paralel am promovat și mediateca noastră digitală. Alături de colegii mei am gândit o serie de zece ateliere săptămânale în online și așa am descoperit zonele nebănuite în care poți ajunge prin acest mediu.

După izolarea la domiciliu, am continuat să ne readaptăm. Am fost partenerii Festivalului Internațional de Film Transilvania (TIFF) cu cine-concertul „Faust”, în acompaniamentul live al lui Jean-François Zygel, am pornit și serviciul de biblio drive prin care utilizatorilor le sunt pregătite materialele comandate online sub formă de colet. Funcționează după conceptul de fast-food cultural. Ne-am dat seama că online-ul va deveni o parte structurantă a noastră și a tuturor.

Cât de mare e provocarea să mențineți o legătură strânsă cu elevii și cursanții institutului acum că activitatea de predare se desfășoară în online?

Poate nu spuneam asta foarte des, dar cursurile finanțează o bună parte a activității noastre. Suntem o instituție de autonomie financiară și, pentru că trebuie să ne autofinanțăm, suntem mult mai selectivi cu ceea ce propunem la nivel cultural. Revenind, la întrebare, nu cred că online-ul este o piedică în ceea ce privește interacțiunea profesor-elev. Cred că este vorba de o transformare a acestei interacțiuni. Aici este marea provocare. Profesorii trebuie să gândească alte metode prin care să-și adapteze conținutul și să depășească ecranul.

În perioada următoare, în 21 septembrie, încep înscrierile pentru cursurile online adresate copiilor și adolescenților. Pentru adulți avem cursuri de franceză generală, ateliere de conversație cu nativi și promovăm platforma Moodle, o soluție integrată de învățare a limbii franceze. Examenele le organizăm fizic și pregătim deja noile sesiuni cu toate măsurile impuse de contextul pandemiei.

Chiar și în acest context, am văzut că programul cultural al institutului este unul destul de variat în această toamnă.

Am început seria evenimentelor în septembrie cu o expoziție de fotografie și haiku de Ovidiu Komlod și săptămâna aceasta am vernisat expoziția SÉSAME – lumea văzută prin ochii a 15 copii, pe care am organizat-o în curtea institutului. Expoziția pune în lumină lucrările realizate de către 15 copii beneficiari ai serviciilor asociației Stea, în cadrul atelierelor de fotografie care au avut loc la Satu Mare, în comunitatea marginalizată din Sătmărel, în 2018 și 2020, cu fotografa Lucie Moraillon. Este o expoziție foarte sensibilă care ne învață multe despre forța de a te exprima artistic și despre inocență.

Vom continua cu Festivalul Filmului Francez, care va avea loc în 24-27 septembrie la Cinema Victoria și propunem publicului o selecție de filme cu totul specială, punând în valoare creaţia feminină din cinematografia franceză – actrițe și regizoare consacrate sau debutante, personaje feminine remarcabile. Festivalul vorbește despre cât de importantă e femeia în societatea noastră și are deviza „Le film français au feminin”/ „Filmul francez la feminin”.

O ediție hibrid a festivalului de artă digitală și muzică electronică, Clujotronic, va avea loc în 2-4 octombrie, în colaborare cu Centrul Cultural German. O parte dintre evenimente vor fi la Muzeul de Artă și o parte online. Vom lansa inclusiv noul site al festivalului. Programul din acest an vizează instalații interactive, proiecții de mapping sau expoziții de realitate augmentată, care privilegiază interactivitatea, dar fără prea mult contact fizic. Este un festival foarte colaborativ anul acesta. Performance-ul de debut va fi realizat de artistul vizual francez Simon Lazarus, care va intra într-un dialog muzical cu artista techno Jako Jako din Germania. În acest performance video proiectat în curtea Muzeului de Artă, vor fi integrate versuri din Lucian Blaga. Un alt proiect de artă colaborativă va fi o expoziție de artă augmentată proiectată pe Bulevardul Eroilor, care va vorbi foarte multe despre orașul Cluj înainte și după pandemie.

Anul acesta am lansat și un apel de proiecte în cadrul festivalului și am avut în jur de 40 de propuneri din care am ales cinci pe care le prezentăm în timpul festivalului. Am vrut să sprijinim mediul cultural independent mai ales în această perioadă. De asemenea, partea de ateliere și dezbateri o mutăm în online cu patru experți francezi în artele new media.

Anul acesta Clujotronic este poate cel mai colaborativ dintre toate edițiile.

Este mai greu să fii director de Institut Francez în pandemie, decât în timpuri normale?

E o provocare destul de mare acest context al pandemiei. Dar te aruncă într-o zonă de creativitate pe care nu o bănuiai. Nu o trăiesc ca pe o povară, ci ca pe o ocazie de a ne reinventa și de a gândi noi oferte pentru public. Cred că mă motivează suplimentar acest context.