Gernot Grömer, președintele Austrian Space Forum: Orice ține de ideea de a ajunge la Trappist-1 prin „intermediar” este posibil chiar și acum

Trappist-1, cel mai nou sistem solar descoperit de către cercetătorii NASA, se află la „doar” aproximativ 40 de ani lumină de Terra și numără șapte exoplanete care prezintă caracteristici asemănătoare cu cele ale Terrei, președintele Austrian Spece Forum, Gernot Grömer, fiind de părere că folosirea unui telescop mai performant sau utilizarea roboților sunt în acest moment căile prin care ne putem apropia de respectivele planete. El crede de asemenea că până să ajungem în Trappist-1, următoarele generații vor avea ocazia să devină primii „locatari” ai Spațiului Cosmic, ai Lunii și chiar ai planetei Marte.

NASA a descoperit şapte exoplanete de mărimea Terrei într-un singur sistem solar, denumit Trappist-1, aflat la o distanţă de 40 de ani-lumină faţă de Soare, Anunţul a fost făcut de cercetătorii de la NASA, miercuri seară, prin intermediul unei conferinţe de presă ce a fost difuzată pe site-ul oficial al Agenţiei spaţiale americane. Descoperirea a fost făcută de astronomii americani cu ajutorul telescopului spaţial Spitzer şi al mai multor telescoape terestre. Descoperirea reprezintă un nou record în domeniul cercetării spaţiale, deoarece este pentru prima dată când a fost identificat un sistem solar în care toate cele şapte planete ale sale au dimensiuni similare cu Terra. Cercetătorii de la NASA au precizat că toate cele şapte exoplanete au potenţialul de a conţine apă în stare lichidă. 

Gernot Grömer, președintele Austrian Space Forum, a explicat într-un interviu acordat Transilvania Reporter importanța acestei descoperiri, fiind de părere că acest pas reprezintă de fapt o chemare a naturii de care oamenii trebuie să profite.

„Din punct de vedere științific, această descoperire înseamnă o extindere și completarea unui puzzle. Am descoperit literalmente sute și sute de  exoplanete în ultimii ani și multe dintre acestea sunt asemănătoare Pământului. Sunt „Earth-like”. Dar „Earth-like” înseamnă doar că vorbim despre niveluri asemănătoare ale gravitație și, cu puțin noroc, acele exoplanete sunt la o distanță potrivită de steaua lor, astfel încât să poată exista apă în formă lichidă. Ceea ce am găsit la Trappist-1, este un sistem surprinzător de aproape de noi, la mai puțin de 40 de ani lumină. Este un foarte bun punct de pornire, așa că să ai atât de multe planete, atât de apropiate de sistemul nostru solar, este ceva ce eu interpretez ca o chemare a naturii care ne spune „hei, suntem aici, veniți să ne cunoaștem”. Trebuie să profităm de această nouă posibilitate și să căutăm și altele care cu siguranță există”, spune Gernot Grömer.

Cercetătorul austriac, care în trecut a fost parte a unui echipaj de șase persoane pentru o simulare a unei expediții pe Marte care s-a derulat la Mars Desert Research Station din Utah, SUA, spune că primul contact cu oricare dintre cele șapte exoplanete va fi făcut prin „intermediar”, telescoapele spațiale sau un robot fiind în opinia sa cele mai bune șanse pe care le avem acum pentru a ne apropia de Trappist-1.

„Orice ține ideea de a ajunge acolo prin „intermediar” este posibil chiar și acum. Deja o facem. Vor urma vremuri în care vom avea o imagine mai bună folosind telescoape mai bune. Însă pentru a ajunge acolo fizic, tehnologia actuală nu este suficientă. Dacă nu vom avea o descoperire fantastică în domeniul propulsiei sau în privința călătoriei în spațiul cosmic, ceea ce momentan este doar la nivel de filme SF, lucrurile vor avea nevoie de ceva mai mult timp. Această descoperire va fi în mod sigur un catalizator pentru viitoarele generații de studenți și oameni de știință care vor continua aceste proiecte și vor continua să caute planete poate chiar mai apropiate de Terra. Încă nici nu știm dacă în sistemul nostru solar sunt doar planetele pe care le cunoaștem acum, cine știe. Încă ne aflăm la momentul la care să începem să studiem dincolo de suprafață”, mai spune cercetătorul austriac.

Prima frontieră: Marte

Până să ajungem însă pe Trappist-1, un sistem solar tangibil în 40 de ani dacă s-ar folosi o rachetă capabilă să se deplaseze cu viteza luminii, omenirea este ceva mai aproape de a ajunge pe Marte. Austrian Space Forum, o organizație științifică în care sunt implicați specialiști și oameni pasionați de cercetarea spațială, lucrează, printre altele, la construirea unui prototip de costum spațial care să minimizeze riscul unei eventuale contaminări și să optimizeze interacțiunea cu alte componente robotice, cum ar fi un rover, într-o viitoare misiune pe planeta Marte. Din acest punct de vedere, perspectiva unui contact fizic cu Planeta Roșie este mult mai apropiată ca timp.

Un amplu interviu cu Gernot Grömer pe tema unor viitori primi pași pe Marte, tehnologia necesară pentru a sparge această barieră și nu numai, puteți citi în Revista Sinteza, accesând acest link.

„Dintr-un anumit punct de vedere, suntem deja acolo. Marte este prima și singura planetă pe care avem roboți. Se simt bine acolo, să știți. În privința unei expediții cu oameni, este mai complicat deoarece avem proceduri mai complicate și este o problemă de siguranță și întrebări diferite la care trebuie să răspundem. Credem că prim expediție umană spre Marte se va produce în următătorii 20-30 de ani. Practic, primul om care va ajunge acolo este cel mai probabil deja născut. În termeni tehnici, chiar dacă pare că vorbim despre o perioadă lungă de timp, asta înseamnă echivalentul lui <<poimâine>>”, spune președintele Autrian Space Forum.

El spune că în privința unei colonizări a planetei Marte, omenirea se află în aproximativ același scenariu din perioada marilor expediții care au dus la descoperirea Americilor.

„Un viitor în care vom trăi în spațiu și vom locui pe alte planete nu este o chestiune  de tipul „dacă putem face asta”, ci o chestiune de „când vom face asta”. Dacă ne uităm în istorie, după marile descoperiri geografice, trei-patru generații mai târziu au apărut și primele așezări în acele locuri. În urmă cu 100 de ani, oameni ar fi râs de tine dacă ai fi spus că vrei să trăiești permanent în Antarctica. Dar vedem că astăzi există sute de oameni care trăiesc în bazele de acolo. Am reușit să ne adaptăm pentru a trăi în cele mai ostile medii și nu este niciun motiv să credem că nu putem reuși asta pe Lună sau pe Marte. Copii noștri vor crește într-o lume în care vor exista baze pe Lună și baze turistice, poate, în Spațiu, unde să își petreacă lunile de miere, ceea ce cred că ar fi foarte interesant”, explică Gernot Grömer.

Cercetătorul austriac crede că următoarele generații vor avea ocazia să cunoască un Spațiu Cosmic total diferit față de cel pe care îl știm noi, iar Luna ar putea fi văzută cu alți ochi în următoarele decenii.

„Ca societate, suntem pregătiți pentru acest pas încă de la momentul în care am ajuns pe Lună. Există oameni dispuși să își asume riscul unei astfel de expediții, chiar dacă poate nu toată societatea susține această idee. Dacă ne gândim la vremurile în care navigau primii exploratori de după Cristofor Columb, ei au trăit vieți absolut mizerabile și s-au lovit de medii ostile și lipsă de resurse. La fel va fi și cu expediția pe Marte, iar Marte nu este un loc pentru plângăcioși. Putem fi siguri că la un moment dat, vor fi orașe pe Marte așa cum acum există orașe în America de Nord. Nepoții noștri vor trăi vremuri în care se vor putea uita la Lună și să vadă acolo luminile unor orașe. Este posibil să fim ultima generație care cunoaște Luna în această versiune, în care nu există acolo așezări permanente. E SF, nu?”, a mai explicat Grömer.

Antrenamentele de acasă

Până să facă primii pași pe Planeta Roșie, cercetătorii și astronauți fac „încălzirea” în zonele extreme ale Terrei, unde pot fi simulate condițiile de pe Marte.

„Depinde de tipul de cercetare pe care o faci. Nu există zone care să simuleze perfect condițiile de pe Marte, dar există locuri care sunt ca niște piese de puzzle, locuri diferite care ne permit să avem la un moment dat toată povestea și să avem toată experiența necesară unui succes pe Marte. Asta este munca noastră acum: sunt ca primii pași ai unui bebeluș, abia acum învățăm cum să punem întrebările potrivite pentru a fi siguri că atunci când mergem pe Marte nu trecem cu vederea ceva foarte important și nu ratăm ceva crucial”, explică cercetătorul austriac.

Gernot Grömer a explicat pentru Transilvania Reporter și caracteristicile unui profesionist în acest domeniu, el fiind de părere că o capacitate bună de concentrare pe ideea de a inova este ceea ce îi diferențiază pe astronauții care fac istorie de cei care se implică „doar pentru selfie-uri”.

„Ne diferențiază de alte persoane problema pe care ne concentrăm. În primul rând, în acest domeniu trebuie să fii sănătos atât fizic cât și mental. Este important să ai un background într-un domeniu tehnic sau medical, dar la final, ceea ce ne face să fim de succes este capacitatea de a-ți dori cu fiecare fibră dinte să depășești bariere și să inovezi. Este o problemă de focus. E simplu să te vezi pășind în slow-motion într-o rachetă, cu o cască în mână și muzică dramatică pe fundal, dar odată ce intri în sistem te lovești de săptămâni întregi de muncă fără oprire, de lucruri care nu merg așa cum ar trebui, te lovești de lipsă de somn, lipsă de mâncare, lipsă de orice ai nevoie. Acestea sunt momentele în care sunt separați cei care își doresc cu adevărat să facă ceea ce facem noi și cei care sunt în asta doar pentru selfie-uri. Sunt desigur și momentele frumoase ale meseriei, dar sunt de asemenea riscuri și muncă multă până să ajungi să se facă un film despre tine. Pentru că lucrăm cu tehnologie care până de curând nu exista, ceea ce facem presupune mult antrenament, și mai mult antrenament și multă muncă de testare. Ca în orice altă expediție, să nu te pregătești bine este rețeta spre dezastru”, mai spune el.

Gernot Grömer a fost prezent la Cluj-Napoca în cadrul evenimentul TEDxCluj. Gernot Grömer este specializat în astrobiologie și astronomie la Universitatea din Innsbruck. De asemenea, a urmat programul de studii spațiale al International Space University din Houston, Texas, găzduit de NASA Johnson Space Center cu focus asupra programelor de explorare pe planeta Marte. În 1998 a fost profesor asociat la International Space University în cadrul NASA Glenn Reserach Center in Cleveland/Ohio și a fost unul dintre fondatorii Space Generation Forum ca parte a unui program al Organizației Națiunilor Unite (ONU). A dispus de mai multe stagii de cercetare în Italia, Coreea de Sud, SUA și Chile. În 2003 și 2006, Gernot Grömer a fost selectat într-un echipaj de șase persoane pentru o simulare a unei expediții pe Marte care s-a derulat la Mars Desert Research Station din Utah, SUA. În 2004, a făcut parte din echipa care s-a aflat la bordul aparatului de zbor Airbus A-300 într-un program de testare a condițiilor de gravitație zero unde a realizat mai multe experimente medicale și a acumulat 30 de minute de imponderabilitate. În 2013, a condus o simulare a unei expediții pe Marte în Nordul Saharei care a implicat 23 de țări. În prezent, este președinte al Austrian Space Forum (ÖeWF) și conduce programul de cercetare PolAres pentru a construi un simulator avansat de costum spațial necesar viitoarelor misiuni umane pe Planeta Marte.