Gândim la fel, simțim la fel! Maghiarii din Transilvania mai aproape de români decât de unguri

Cel puțin așa reiese dintr-o primă parte a unei cercetări realizate de Institutul pentru Studierea Problemelor Minorităților Naționale în cadrul European Values Study, studiu început înainte de debutul pandemiei.

European Values Study este un program care se desfășoară la fiecare 9 ani și realizează analize comparative între diferite țări. De data aceasta a fost inclusă și minoritatea maghiară din Transilvania, iar scopul acestor investigații constă în creionarea valorilor, preferințelor și atitudinilor prin prisma cărora cetățenii europeni se raportează la viață, familie, muncă, religie, mediul social și politică.

Cercetarea a urmărit să răspundă și la o întrebare importantă, și anume: care sunt similitudinile și diferențele între populația minoritară și majoritară? Există dimensiuni în care maghiarii din Transilvania seamănă mai mult cu populația din Ungaria? Rezultatele arată că nu există diferențe semnificative între români și maghiari în privința celor trei teme prezentate: valorile legate de familie și rolurile de gen, respectiv comportamentul religios.

Tendințele din România, afișând pe alocuri particularități surprinzătoare în context european, sunt valabile și pentru maghiarii din Transilvania.

Pe fond, maghiarii și românii împărtășesc cam aceleași convingeri privind importanța familiei, rolul femeii și al bărbatuli precum și existența lui Dumnezeu. Deși frecventează biserici diferite, au instituții separate, educație separată, maghiarii din Transilvania se aseamănă foarte mult cu românii în felul în care văd viața cotidiană și familia. Mai mult decât cu maghiarii din Ungaria. Sociologii care au realizat studiul spun că o explicație pentru acest lucru s-ar datora unei bune comunicări între majoritate și minoritate în viața privată, în afara instituțiilor.

Frecvența cu care apare liberalismul în viața privată este redusă atât în comunitatea maghiarilor din Transilvania, cât și la nivelul populației totale a României, chiar și în comparație cu statele din Europa de Est. Acceptarea homosexualității se situează, pe o scală de la 0 la 10, la nivelul valorii de 2,4, a avortului la 3,5, iar a divorțului la 4,7. Din cinci maghiari, unul (21%) crede că „cuplurile de homosexuali sunt părinți la fel de buni ca alte cupluri”, un procentaj mic în context european, dar aproape de două ori mai mare decât valoarea măsurată la nivelul României (12%). Sintetizând, 9 % din populația maghiară a Transilvaniei adoptă atitudini liberale în viața privată, în timp ce 60% au valori conservatoare în acest domeniu.

Conservatorismul accentuat în viața privată a maghiarilor din România este secondat de un sentiment moderat de datorie față de familie. În ansamblu, 36% dintre maghiarii din Transilvania au un puternic sentiment de datorie familială, iar 30% nu au. Sub acest aspect, nu există diferențe substanțiale față de media din România.

În sfera privată domină atitudinea pozitivă față de rolurile tradiționale de gen. Astfel 68% dintre respondenți cred că femeia „poate să se angajeze, dar ceea ce vor femeile cu adevărat e căminul și copiii”. Un procent de 52% spun că „asigurarea venitului e treaba bărbatului, iar treaba femeii este să aibă grijă de gospodărie și familie”. Însă, în sfera publică și în privința pieței forței de muncă, atitudinea pozitivă față de egalitatea de gen are un ușor avantaj. Astfel, 44% dintre respondenți cred că bărbații sunt lideri politici mai competenți decât femeile și 42% că sunt manageri mai buni. Discriminarea femeilor pe piața forței de muncă este considerată inadmisibilă de jumătate dintre respondenții maghiari și acceptabilă de o treime. Ponderea din urmă se află sub media din România (43%). Această distribuție a atitudinilor, adică acceptarea mai pronunțată a egalității de gen în spațiul public decât în cel privat este pusă de mulți pe seama socialismului de stat, care încuraja participarea femeilor pe piața forței de muncă dar în același timp susținea diviziunea  muncii domestice bazate pe rolurile tradiționale de gen.

Unul dintre rezultatele esențiale este că în domeniul valorilor referitoare la familie nu există diferențe substanțiale între majoritate și minoritate. În această privință, maghiarii din Transilvania seamănă mai mult cu societatea românească decât cu cea din Ungaria, aceasta din urmă fiind o societate oarecum mai liberală, în care atitudinea pozitivă față de egalitatea de gen este mai răspândită. În acest sens, minoritatea maghiară este diferită de alte comunități minoritare, cum ar fi rușii din Estonia, turcii din Bulgaria sau albanezii din Macedonia, comunități caracterizate de o mentalitate distinctă, mai conservatoare, față de cea a majorității în privința familiei și a vieții private.

Religiozitate pronunțată

România se află într-o situație particulară în această privință fiind cea mai religioasă țară din Europa, conform tuturor indicatorilor urmăriți. Aici găsim cea mai mare pondere a persoanelor care sunt afiliate religios (97%), merg regulat la biserică (31%), se roagă regulat (81%), se consideră religioși (85%), cred în Dumnezeu (97%) și cred în Înviere (69%).

În contrast cu tendințele de secularizare din Europa Occidentală, în România are loc un proces de revitalizare religioasă. Datele arată că religiozitatea maghiarilor este asemănătoare cu cea a românilor, în sensul că este mult mai pronunțată în comparație cu alte state europene, deși maghiarii, în majoritatea lor covârșitoare, nu sunt ortodocși. Astfel, datele anchetei arată că 99% dintre maghiarii transilvăneni sunt afiliați religios, 34% merg la biserică, 83% se roagă în mod regulat, 89% se consideră religioși. Intensitatea crescută a activității religioase apare și la alte minorități, care aparțin unor culte diferite de cel majoritar.

Denes Kiss, unul dintre cercetătorii participanți la studiu, explică religiozitatea mai crescută în acestă parte a continentului prin gradul de sărăcie, educația precară și o strânsă legătură cu ideologiile identitare.