FOTO S-a redeschis Grădina Botanică din Cluj. Reguli de distanțare pe cei 7.5 km de alei

Grădina Botanică „Alexandru Borza” din Cluj s-a redeschis marți după mai bine de două luni de când și-a închis porțile pe durata stării de urgență impuse de autorități.

Chiar dacă spectacolul de culoare oferit de cele 220 de soiuri de lalele, care împreună cu narcisele au totalizat 30.000 de bulbi, are în aceste zile ultimele reprezentații, vizitatorii pot descoperi la fiecare pas frumusețea speciilor de plante întreținute de personalul grădinii pe toată durata perioadei în care grădina a fost închisă.

În prezent, se pregătește cultura de plante anuale. În câteva zile vor fi plantate daliile, o colecție care cuprinde în jur de 100 de soiuri, în timp ce bulbii de lalele vor fi recuperați în mare parte, însă nu toată colecția. Cel mai probabil aceasta va trebui cumpărată din nou. De asemenea, tot în aceste zile, a fost scoasă din sere colecția de cactuși și se lucrează în prezent la toate sectoarele.

Deocamdată, programul cu publicul este între 10:00-18:00 (ultimii vizitatori intră la ora 17:00). Serele și Muzeul Botanic vor rămâne încă închise, în consecință, prețul unui bilet întreg este de 7 lei, respectiv de 4 lei pentru categoriile care beneficiază de reducere. Pentru a se asigura condițiile de maximă siguranță sanitară, vizitatorii trebuie să respecte mai multe reguli:

„Nu am luat măsuri mult mai speciale decât cele pe care lumea le știe deja, pentru a respecta distanțarea. Oamenii sunt deja obișnuiți cu benzile de distanțare din magazine, așa că avem și noi astfel de benzi la intrare. Avem substanțe dezinfectante pentru toți cei care intră în Grădina Botanică, dispuse în mai multe locuri. Încurajăm și recomandăm să se utilizeze doar plata cu cardul pentru a evita contactul cu un potențial obiect care poate duce la infectare. Am creat la intrare două culoare pe care vizitatorii pot intra, respectiv, ieși după ce și-au încheiat circuitul.

Noi punem la dispoziție toată Grădina Botanică, în afară de sere și Muzeul Botanic, respectiv 14 hectare de teren, din care publicul poate parcurge pe alei circa 7,5 km. Există spațiu pentru toată lumea având în vedere că deocamdată nu ne așteptăm la mulți turiști din afara localității. Avem colegii de la serviciul de pază al UBB care la nevoie pot dirija vizitatorii în cazul în care se formează aglomerații. De asemenea, am vrut neapărat să rarefiem băncile care erau foarte apropiate unele de celelalte și chiar am interzis accesul la unele dintre ele”, a precizat pentru Transilvania Reporter directorul Grădinii Botanice din Cluj-Napoca, Mihai Pușcaș.

Potrivit directorului Grădinii Botanice, lucrările în grădină sunt la zi. Singura activitate amânată în ultimele săptămâni a fost tunsul gazonului.

În perioada aceasta, a lunilor aprilie-mai, în sezonul lalelelor, 80.000 de vizitatori ar fi trecut pragul Grădinii Botanice . În ultimele săptămâni însă, din cauza pandemiei de coronavirus și a restricțiilor aferente, Grădină Botanică din Cluj a devenit poate cea mai urmărită grădină botanică România pe rețeaua de socializare Facebook. În momentul în care a fost introdusă seria de live-uri și au fost intensificate postările, numărul vizualizărilor a crescut considerabil. „Am avut mai mulți vizitatori virtuali decât am fi avut dacă era grădina deschisă. Poate vom păstra seria de live-uri pentru anumite curiozități la care publicul nu va avea acces, însă nu vom intensifica postările acum că oamenii au ocazia să ne calce din nou pragul”, a spus Mihai Pușcaș.

„Având în vedere că Grădina Botanică aparține de Universitatea Babeș-Bolyai, am preferat să așteptăm toate reglementările și să ne supunem legii. De două săptămâni am început să ne aprovizionăm cu materiale și să organizăm procedurile interne. Trebuie să ne așteptăm și la situațiile în care anumite persoane vor refuza să le fie luată temperatura la intrare și atunci să știm să gestionăm situația. Sunt persoane care se ghidează după anumite curente și nu este ușor de gestionat un public atât de larg și diversificat. A trebuit să anticipăm anumite situații și să ne gândim la diferite posibilități. Dar oamenii trebuie să se și autoguverneze. Nu putem avea fiecare o santinelă în spate” a mai spus Mihai Pușcaș.

Mihai Pușcaș a făcut referire și la palmierul de peste 16 metri care a evadat de ani buni prin acoperișul celei mai înalte sere din grădină. Situația palmierului reprezintă o mare problemă cu care se confruntă conducerea și personalul Grădinii Botanice din Cluj, respectiv lipsa unei finanțări substanțiale prin care complexul de sere să fie restaurat.

„Serele mari, exotice, din alte colțuri de lume, nu permit palmierilor să ajungă la o asemenea înălțime. Pentru noi, însă, palmierii respectivi au o valoare istorică, au fost contemporani cu Franz Joseph al Austriei și cu Împărăteasa Sissi și au venit direct din serele de la Schönbrunn. Când au fost aduși aici aveau deja 50 de ani. Exemplarele în sine sunt prețioase, nu neapărat specia de care aparțin. În plus vorbim despre istoria Transilvaniei. Reconstrucția de seră presupune o investiție mult mai mare decât ne-ar permite nouă bugetul”, a precizat Mihai Pușcaș.

Grădina Botanică este susținută integral de Universitatea Babeș-Bolyai, fiind unul dintre cele mai importante obiective turistice ale regiunii.

Pentru a se asigura condițiile de maximă siguranță sanitară, vizitatorii sunt rugați să respecte următoarele reguli:
1. păstrarea obligatorie a distanței de 2 m față de celelalte persoane prezente în perimetrul grădinii botanice, atât la intrare, cât și pe toată durata vizitei;
2. utilizarea culoarelor special desemnate pe care se face circulația de intrare, respectiv de ieșire;
3. dezinfectarea mâinilor la intrarea în Grădina Botanică, utilizând produsele puse la dispoziție (atât la poarta principală, cât și în alte puncte din incita grădinii);
4. recomandăm utilizarea plății electronice, prin POS.

Galerie foto semnată de Dan Bodea

Înfiinţată în anul 1920 şi deschisă oficial pentru public în anul 1925, Grădina Botanică “Alexandru Borza” din Cluj-Napoca este o instituţie ştiinţifică, didactică şi educativă, ale cărei baze au fost puse în actualul amplasament de către Alexandru Borza, personalitate marcantă a biologiei româneşti.

Grădina Botanică se întinde pe o suprafaţă de 14 ha, teren cu configuraţie variată, potrivit pentru creşterea şi dezvoltarea plantelor de pe diferite continente. Aici sunt cultivate circa 10.000 de categorii specifice, grupate, pentru o mai bună administrare, în mai multe sectoare:  ornamental, fitogeografic, sistematic, economic, complexul de sere şi sectorul destinat persoanelor cu deficienţe de vedere – creat relativ recent pentru a veni în întâmpinarea necesităţilor exprimate în repetate rânduri de către comunitate.

Sectorul Ornamental este menit să ofere vizitatorului o paletă largă de specii şi varietăţi horticole decorative a căror formă şi culoare se schimbă după sezon. Menţionăm aici rosariumul ce conţine aproximativ 250 de soiuri de trandafiri şi colecţiile de: lalele, narcise, zambile, dalii, cane, gladiole şi crini ce se schimbă în funcţie de sezon.

Sectorul Fitogeografic cuprinde mai multe obiective cu tematici menite să grupeze plante din diferite regiuni geografice. Orientul este reprezentat de Grădina Japoneză aranjată în stilul tradiţional “gyo-no-niwa”. Flora din diferite regiuni geografice ale ţării noastre este, de asemenea, foarte bine reprezentată pentru: câmpia şi podişul transilvan, vegetaţia Munţilor Carpaţi şi litoralul Mării Negre. O atracţie deosebită este şi Grădina Romană, cunoscută şi sub denumirea de grădina lui Pliniu, dominată de statuia zeiţei Ceres şi încadrată de două sicrie veritabile descoperite în vechiul oraş roman Napoca.

Sectorul Sistematic grupează plantele în funcţie de familia din care fac parte şi amplasamentul lor pe scara evoluţiei filogenetice, iar Sectorul Economic grupează plantele după modul lor de utilizare în plante: alimentare, tehnice, furajere, melifere şi tinctoriale. Complexul de sere cuprinde şase compartimente: sera acvariu, palmariul, sera cu plante mediteraneene şi australiene, sera cu plante suculente, sera cu bromeliaceae şi sera cu orhidee şi ferigi.

Institutul Botanic adăposteşte, la parter, Muzeul Botanic, cu o colecţie de aproximativ 7.000 de exponate, grupate, în prima parte sub forma unor colecţii cu importanţă ştiinţifică sau economică, iar în partea a doua, filogenetic, în ordinea evolutivă, de la plantele cu organizare simplă (alge, muşchi, licheni, ciuperci), spre cele cu organizare complexă (gimnosperme şi angiosperme).

La etajul clădirii, funcţionează Herbarul Grădinii Botanice, cel mai mare şi mai important din ţară, atribute conferite de cele 750.000 de coli de plante presate, de existenţa unor coli numite holotipuri, care certifică pentru prima dată identitatea unei anumite specii, precum şi de prezenţa herbarelor proprii ale unor personalităţi ale botanicii precum: Baumgarten, Porcius, Borza. Herbarul a stat la baza elaborării monumentalei lucrări în 13 volume – Flora României, în care sunt descrise caracterele botanice ale tuturor speciilor de plante care cresc în ţară.

Pe baza schimburilor de seminţe sau material vegetal, de coli de herbar sau publicaţii ştiinţifice, Grădina Botanică are legături cu aproximativ 450 de grădini botanice de pe toate continentele, dar şi cu institute de cercetare sau biblioteci. Este modalitatea prin care se pot îmbogăţi colecţiile de plante şi una dintre modalităţile de realizare a schimburilor ştiinţifice. De asemenea, Grădina Botanică pregăteşte anual două publicaţii: revista Contribuţii Botanice şi Catalogul de seminţe.