FOTO | Piața de vaccinuri de la Sala Sporturilor. Pfizer, în loc de varză

Platoul Sălii Sporturilor ”Horia Demian” a văzut multe de-a lungul timpului. Amintirile mele cele mai vechi mă duc la vremurile în care, elev fiind, mereu eram acolo pentru repetițiile pentru defilarea de 23 August. Zâmbesc și acum când mă gândesc la costumele albastre de tineri apărători ai patriei, la bâtele pe post de pușcă, ori la nădragii prea largi pentru noi băieții și întotdeauna prea strâmți pentru ele, fetele.

Apoi, după Revoluție, aici s-a desăvârșit nebunia Caritas-ului, locul cu densitatea cea mai mare de milionari pe metru pătrat din partea asta a lumii. După ce isteria s-a potolit și milionarii s-au evaporat, în locul banilor au apărut autocarele ce te duceau spre un alt El-Dorado, Occidentul. Și perioada asta a apus ulterior, iar platoul a devenit o banală parcare, dar numai bună pe timpul nopții pentru amatorii de mulți cai putere și drifturi ce au băgat groaza în oamenii din blocurile din jur. Distracția era rareori oprită de câte un polițist încruntat ce împărțea amenzi în stânga și-n dreapta. Așa, să fie bine, ca să nu fie rău.

Liniștea s-a abătut  în cele din urmă în fața Sălii Sporturilor, monotonia fiind spartă  periodic în ultimii ani de câte un festival al berii, sau de Zilele Recoltei, toate cu iz grozav de mici și grătare, dar și de kurtos-kalacs. Ba, mai nou, încet dar sigur, aici a funcționat și, așa cum era ea cunoscută, Piața volantă Grigorescu.

Ei bine, de la ceapă și ridichi, de la varză și cartofi, de luni a apărut aici ultima găselniță a pandemiei de coronavirus: centrul de vaccinare drive-through. Dincolo de știința autorităților de a mai bloca o bandă de circulație, locul s-a transformat într-un mic pelerinaj al celor care, fără să-și miște fundul din mașină, doresc să se căpătuiască cu prețiosul vaccin anti-Covid.

Două corturi albastre, și unul mare și alb, personal medical în celebrele combinezoane, multe bannere cu Primăria Cluj-Napoca și Prefectura județului Cluj, și multe mașini. Cam asta înseamnă centrul de vaccinare de la Sala Sporturilor, plus o zonă în care toți cei vaccinați așteaptă cuminți să treacă cele 15 minute în care, doamne ferește, pot dezvolta te miri ce reacții adverse.

Coada se întinde până la podul Garibaldi, iar în majoritatea mașinilor se află cel puțin 2-3 persoane. Musai înarmate cu multă răbdare. După deja o oră petrecută în mașină, se instalează plictiseala. Într-una din mașini, o pereche de tineri a încins o partidă de cărți, în alta o doamnă între două vârste s-a descălțat de pantofii strâmți și și-a proptit unul dintre picioare pe parbriz. Mai în față, o altă doamnă își verifică machiajul pentru istoricul moment, în timp ce-și trece, cochet, mâna prin păr.

Nu e coada de ieri, dar tot să fie vreo două ore de așteptare. E și un echipaj de poliție în zonă, sătul și plictisit și el de monotonia în care se derulează vaccinarea. Noroc că nu e prea cald, după cum e bine că nici nu plouă. Din când în când, un om al legii o ia vânjos spre șirul de mașini și întreabă plin de importanță dacă încă nevaccinații și-au completat formularele. Știți voi care formulare, alea în care trebuie să bifezi dacă ai avut temutul virus, sau dacă ai intrat în contact cu vreo persoană infectată.

Din niciuna dintre mașini nu răzbate muzică, și asta, pe undeva, e cam neobișnuit. Se aud doar motoarele torcând în tihnă și, din când în când, huruitul tramvaielor ce trec prin apropiere.

Coloana de mașini nu scade și e una pestriță. Dacă te-ai gândit că s-au așezat la coadă doar mașini cu numere de Cluj, ei bine nu. Suceava, Maramureș, Hunedoara, Alba, Sălaj, sunt doar câteva dintre județele reprezentate pe drumul spre vaccin. Ba, cortegiului i se adaugă și un BMW cu număr de Deutschland, negru și cu jante așijderea. Nici de aici nu răzbate vreun acord muzical.

Iertată-mi fie comparația, dar totul seamănă cu un cortegiu funerar. Nu tu voie bună, nu tu zâmbete sau râsete zgomotoase, nu tu bucuria că te vei vaccina în speranța unei vieți mai bune pentru noi toți.

Privirea îmi cade pe o mașină în care se află îngrămădite cinci suflete. Toată lumea tace mâlc și, mai presus de toate, pare tristă. Ochii tuturor fixează corturile unde va lua sfârșit calvarul așteptării.

La intervale regulate, coada prinde viață și, una câte una, mașinile intră în cortul mare și alb. Gândul mă duce din nou la o imagine suprarealistă. De astă dată gândul mă duce la malaxorul dintr-un celebru videoclip al celor de la Pink Floyd, însă din cortul mare și alb din Cluj toată lumea iese nevătămată. Brusc, atmosfera se destinde. Parcă oamenii și-au adus aminte că pot zâmbi, că pot râde sau glumi. Toți sunt ușurați că au făcut ceea ce peste 240.000 de clujeni au făcut deja. Neîndoielnic, povestea se va repeta pentru toți peste 21 de zile, și asta pentru că toată lumea se vaccinează cu ”creme de la creme”, adică cu Pfizer. Altceva nu mai există pentru mândrul clujean.

Dau să plec încercând din răsputeri să nu mă gândesc la utilitatea acestui centru de vaccinare, sau să mă dumiresc dacă toți cei care stau mai bine de două ore înțepeniți în mașini pentru a se vaccina sunt într-adevăr zdraveni la cap. În definitiv, fiecare e liber să facă ce vrea cu timpul lui, liber să profite indiferent de situație pentru a se simți mai în siguranță.

Galerie foto: Dan Bodea