Foto | Clujul intră în era Industry 4.0

Universitatea Tehnică din Cluj s-a pliat solicitărilor mediului socio-economic și a inaugurat un laborator al viitorului în domeniu: ”Internet of Things (IoT)”.

Conceput ca un spațiu educațional, dar și un incubator de proiecte în domeniul IoT, laboratorul a fost dotat cu multiple platforme de dezvoltare pentru implementarea hardware a proiectelor prototip, dar și platforme industriale “IoT ready” pentru dezvoltarea și demonstrarea unor soluții, sau integrarea cu sistemele existente. Proiectele dezvoltate la nivel de produs vor fi testate în mediul real în cadrul unor companii naționale și internaționale interesate de domeniul IoT, prin intermediul acordurilor de colaborare încheiate de Universitatea Tehnică.

Laboratorul a fost dezvoltat pentru activități didactice și de cercetare, pentru dezvoltarea de proiecte de diplomă și disertație, teze de doctorat, precum și pentru dezvoltarea de proiecte în colaborare cu alte universități, institute de cercetare și companii din mediul economic, locale, naționale sau internaționale.

De acest laborator vor beneficia, anual, peste 2000 de studenți, masteranzi, doctoranzi, cadre didactice și cercetători.

Investiția în acest laborator va permite studenților să testeze, să simuleze şi să pună în practică diferite tehnologii și sisteme specifice industriei conectate IoT, ajutându-i să se pregătească pentru o carieră în inginerie, în concordanță cu cerințele Industriei 4.0.

Laboratorul Internet of Things a pornit ca o inițiativă a decanului de la Facultatea de Automatică și Calculatoare pentru a sprijini studenții în dezvoltarea proiectelor pe această nișă.

”Acum zece ani a apărut, inițial la nivel de cercetare, un concept nou, venit desigur dinspre americani, Cyber-Physical System (CPS). S-a spus despre acesta că sunt doar sisteme înglobate, că nu e nimic nou, doar că toți cei care au susținut asta nu au ținut deloc de cuvântul cyber. Acesta aduce o etapă întermediară între senzor și actuator și partea umană, în care datele brute se transformă în informație, care păstrată și prelucrată se transformă în cunoștințe. Aceste cunoștințe sunt folosite de diverse mecanisme de inteligență artificială ca să ia decizii. Cele mai multe decizii se iau la nivele intermediare, astfel încât la nivelul superior ajung doar o parte dintre acestea. Asta a permis ca acest concept să prindă destul de mult. Automobilul zilelor noastre este un CPS, intersecția este un CPS, sistemele smart grid sunt CPS-uri, locuința este, sau va deveni din ce în ce mai tare un CPS, de asemenea, intreprinderea este un CPS, și, uite așa, a apărut a patra revoluție industrială, Industry 4.0., bazată pe același concept.

Pentru ca datele respective să intre în tot acest proces, ele trebuiau să fie prelucrate la nivelul cel mai de jos și să fie transmise printr-un mecanism pe care toți îl folosim, și care se numește Internet. Așa a apărut, în directă legătură cu CPS-ul, conceptul de Internet of things.

Pentru că ne-am apropiat de acest domeniu, și pentru că noi facem în primul rând educație, și pentru că în decembrie 2015 am fost la o conferință la Marea Moartă, în Iordania, unde americanii au organizat o competiție de Internet of Things, am zis să facem și la noi, la UTCN, o astfel de competiție. Anul acesta, din 33 de echipe au terminat 19, și închipuiți-vă că sunt echipe cu care lucrăm de 3-4 ani. Acestora li s-au adăugat și 6 echipe de elevi.

Ceea ce este important de semnalat, este emulația pe care acest domeniu a creat-o în rândul studenților. Multe dintre proiectele pe care le-au făcut, sunt ideile lor, nu sunt ale noastre. Noi doar am creat niște condiții ca ei să se dezvolte. Și, de fapt, acest laborator pe care-l inaugurăm, există deja în mințile multora dintre ei.

Este un început, importantă este, repet, emulația studenților, faptul că ei sunt învățați să creeze ceva, și acest ceva să ducă spre scopul final, un produs. României, și Clujului, îi lipsesc produsele IT, și acest laborator este o șansă de ajunge aici. În plus, am inițiat și un curs de antreprenoriat, realizat împreună cu colegii de la Arobs, în care studenților să li se dea și cunoștințe despre cum să ducă munca lor spre o companie sau alta. Avem deja primele rezultate, avem un produs care se fabrică în China și acest lucru spune că avem potențial”, a spus decanul Facultății de Automatică și Calculatoare, Liviu Miclea.

Relatia cu marile companii, cu mediul de afaceri

Industria „Internet of Things (IoT)” estimează că în următorii ani se vor produce peste 50 de miliarde de dispozitive, ceea ce reprezintă o creștere pe plan mondial a echipamentelor conectabile la internet de peste 35%, fapt pentru care majoritatea companiilor care dezvoltă tehnologie hardware/software au luat domeniul foarte în serios.

”Dezvoltăm genul acesta de relații și contribuim cum putem, fie cu resurse fie cu oameni la ceea ce se întâmplă în comunitate, la universități. Pe noi ne ajută foarte mult astfel de inițiative, sper că putem da și înapoi din ceea ce primim. Marea majoritate a oamenilor pe care-i avem în companie, cel puțin în grupul nostru de ingineri, provin în proporție de 90 la sută de la UTCN, cei mai mulți de la Automatică”, a spus Ovidiu Orțan, director de proiecte la Emerson.

”Pentru mine, toată partea de IoT este o atracție. Am terminat Automatica și am avantajul de a lucra la Centrul de inginerie din Bosch, care pe lângă partea de condus autonom și partea de big-data este una dintre prioritățile noastre. Suntem parteneri în acest proiect Internet of Things pentru că credem în el și în faptul că studenții au nevoie de un cadru și de mentorat pentru a-și dezvolta competențe pe care să le folosească apoi în industrie. Este foarte greu să duci la produs o idee, trebuie să crezi, să lupți pentru ea, dar apoi și să înțelegi ce are nevoie piața, să adaptezi produsul la nevoile pieței, apoi să dezvolți soluții suficient de robuste ca să funcționeze pe piață. O să susținem în continuare astfel de proiecte”, este de părere Ionuț Muntean, responsabil de inovare și cooperare cu universitățile la Centrul de inginerie Bosch Cluj.

”Mulți dintre oamenii acestor companii sunt absolvenți de-ai noștri. Ei înțeleg foarte bine acest domeniu și, sigur, că au nevoie în primul rând de absolvenți bine pregătiți. Sunt foarte interesați în a avea absolvenți gata pregătiți pe acest domeniu. Al doilea lucru… avem în facultate 3.650 de studenți, din aceștia două sute, probabil, sunt interesați de acest domeniu. Ei, din acest grup mic, firmele, companiile sunt interesate să-și ia viitorii angajați cu care să dezvolte produse, iar acești studenți au deja idei.

Apoi, colaborăm cu marile companii pe multiple planuri, în zona de practică, pe lucrări de diplomă, prin proiecte de cercetare dedicate pe anumite subiecte, și cu Siemens Germania, de exemplu, colaborăm și pe doctorat. Deci, firmele ca să-și poată angaja oameni de bună calitate, dedicați necesităților lor, au înțeles că trebuie să înceapă să investească în învățământul superior. Sper să devină tot mai aproiată această colaborare cu marile firme, și nu doar cu cele străine așa cum se întâmplă în prezent. Deocamdată, firmele românești sunt mai reticente”, ne-a declarat decanul Facultății de Automatică și Calculatoare, Liviu Miclea.

Conceptul de Industry 4.0

”Dacă stăm să ne gândim puțin la istoria revoluțiilor industriale prin care am trecut, la fiecare dintre ele a apărut un nou tip de a produce energie. În această a patra revoluție industrială nu au mai fost descoperiți noi combustibili fosili, dar de fapt, prin utilizarea conceptului de Internet of Things, reușim să colectăm toate aceste date și informații, care reprezintă de fapt acești combustibili fosili. Folosind apoi principii și mecanisme de inteligență artificială dezvoltăm, de fapt, noile tipuri de rafinărie pe baza acestor noi combustibili fosili. Prin conceptul IoT reușim să punem într-un coș toate cunoștințele pe care le putem avea despre mediul înconjurător, iar apoi, mai departe, putem lua măsuri prin care să ajutăm atât comunitatea locală, dar și cea internațională, dacă ne gândim mai departe.

Avem, de exemplu, aici în laborator un proiect, un stup de albine care nu a fost gândit doar să vină în ajutorul apicultorilor profesioniști, să le ofere informații despre calitatea mierii, despre atmosfera din interiorul stupului, ci a fost gândit ca o informație pentru omul normal care dorește să își producă propria miere, dar care habar nu are ce înseamnă apicultura. Acest produs a fost gândit ca o soluție de plug-and-play, adică mergi, îți iei stupul cu toate soluțiile în el, l-ai pus acasă în curte și pe baza informațiilor de pe baza mobilă sau de pe calculator vei ști ce trebuie să faci pentru ca stupul să funcționeze așa cum trebuie. Vei știi când trebuie să dai medicamente albinelor, când trebuie să-ți chemi om specializat să-ți colecteze mierea din stup și așa mai departe”, a explicat Ovidiu Stan, șef lucrări la Departamentul Automatică a UTCN.

Pe lângă ”stupul inteligent”, printre proiectele aflate în prezent în laboratorul IoT se mai numără, printre altele, un sistem de iluminare a străzilor în funcție de trafic, unul de parcare automată a vehiculelor, un sistem securizat de logare pe diferite dispozitive ce include amprenta digitală, identitatea facială, dar și pulsul inimii, utilizarea roboților în diverse domenii de activitate etc.

Rectorul Universității Tehnice Cluj-Napoca, Vasile Țopa a promis înființarea mai multor laboratoare de Internet of Things în clădirile BT și Casei de Modă achiziționate de curând de universitate.

”N-ar fi fost posibil să avem ceea ce avem astăzi fără trei elemente: în primul rând motivația și inițiativa conducerii facultății și a departamentului de automatică, în al doilea rând oamenii, și în al treilea rînd sprijinul marilor companii din Cluj.”, a spus rectorul rectorul UTCN.