Expoziție a artistului Șerban Savu în Los Angeles, la Nicodim Gallery. Despre praful dinaintea prafului

Galeria Nicodim din Los Angeles anunță deschiderea expoziției „Regolit-Regolith” a artistului român Șerban Savu, în perioada 25 martie-1 mai.

“Praful este inevitabilitatea supremă: originea și locul de odihnă final pentru noi toți. Servește ca o metaforă a vârstei, a uitării și a procesului de a uita și a fi uitat. Este murdar, se așază peste tot, dar nu e neapărat inconfortabil; obiectele prăfuite necesită un pic de scuturare, desprăfuire ușoară. Regolitul este materialul pietros care zace liber pe roca de bază, praful dinaintea prafului.

Șerban Savu s-a născut la Sighișoara, România, în zona Transilvaniei, în timp ce țara suferea sub corupta și brutala pseudocomunistă autocrație a lui Nicolae Ceaușescu. Când imperiul sovietic s-a prăbușit în 1989, România a fost inundată de cultură occidentală, capitalism și tot ce vine cu ele. Oamenii nu mai erau flămânzi, dar un strat subțire de praf s-a adunat în curând peste memoria colectivă cu privire la ceea ce era înainte. „Regolit”, a patra expoziție a lui Șerban Savu la Galeria Nicodim, continuă examinarea sentimentalității pentru un trecut în care suferința era omniprezentă”, se precizează în textul care însoțește expoziția.

Paleta sa este amortizată și prăfuită, cu tonuri care nu diferă de modul în care îți amintești o fotografie veche sau un film văzut o singură dată. Compozițiile împletesc nostalgii noi cu nostalgii vechi, subminând dorințe prezente cu cele pentru un timp care a existat, sau nu a existat.

În lucrarea „Renovări (Renovations)”, 2020, două siluete fie acoperă, fie restaurează o frescă catolică din secolul al XVI-lea – în Transilvania secolului al XVII-lea, protestanții au acoperit arta catolică într-un efort de eradicare a ornamentalismului, apoi marxist-leniniștii au eliminat imagistica protestantă în acțiunea de a încuraja o societate ateistă, apoi au intrat capitaliștii și și-au adus propriile obiecte ale idolatriei.

Dacă pictura din pictura apare sau se întoarce în praf depinde în întregime de punctele de referință mnemoistorice ale privitorului. „Mormântul tracic (Thracian Tomb)”, 2020, este o lucrare plasată în interiorul unei săpături arheologice a unei opere de artă destinată inițial scopurilor funerare, deoarece este dezvăluită în serviciul unei ideologii noi.

Situl de excavare în sine precede istoria romană a regiunii românești și pune în evidență relativitatea memoriei moștenite; a existat o Românie înainte de a exista români și și-au curatat propria istorie culturală. „Masca (Mask)”, 2020 și „Solidificare (Concretion)”, 2020, ambele scufundă privitorul în propriile lor începuturi și sfârșituri, de la praf la regolit în praf din nou, osmoza sufletului de la o generație la alta.

Trecutul este un lucru viu pentru Șerban Savu, nu așa cum a fost, ci prin modul în care prosperă în memorie.

„Crescând, am avut vecini etnici germani în Transilvania, care au reușit să fugă din România înainte de 1989. Lucrurile au devenit imediat mult mai bune pentru ei după ce au plecat. În continuare, însă, au o nostalgie pentru traiul sub regimul Ceaușescu, când erau săraci, flămânzi. Nostalgia nu este neapărat pentru vremurile rele – cele pe care le-au uitat -, ci pentru tinerețe. Își amintesc de tinerețe”.

Citiți și:

„Șerban Savu: Drifting” s-a lansat la White Cuib. Carte-obiect cu cele mai reprezentative picturi ale artistului

Șerban Savu (n. 1978, Sighișoara, România) locuiește și lucrează în Cluj, România. A urmat cursurile Universității de Artă și Design din Cluj (2001). Considerat parte a grupului de pictori cunoscuți sub numele de Școala de la Cluj, pânzele redate cu pricepere ale lui Savu surprind existența zilnică a românilor contemporani la locul de muncă și în timpul liber. Printre expozițiile recente se numără: Șerban Savu, Adrian Ghenie, Ciprian Muresan, și Geta Bratescu, La Fondazione Nicola Del Roscio, Rome, Italia (2020); En dérive/Adrift, Centre d’art le LAIT, Albi, Franța (2019, solo); Șerban Savu și Ciprian Muresan: L’Atelier Sans Fin, Atelier Brancusi, Centre Pompidou, Paris, Franța (2019); The Influencing Machine, Galeria Nicodim, București (2019); BioPerversity, Nicodim Gallery, Los Angeles, CA (2018); Disruptive Imagination – Making Windows Where There Were Once Walls, Gallery of Fine Arts, Ostrava, Republica Cehă și Ferenczy Museum Center, Szentendre, Ungaria (2017); Șerban Savu: New Works, Nicodim Gallery, Los Angeles, CA (2016, solo); Pictures at an Exhibition, Plan B Gallery, Berlin, Germania (2015, solo); și The Edge of the Empire, David Nolan Gallery, New York, NY (2009, solo).