Cătălin Berindean, președintele partidului Pentru Cluj:„Noi credem că un primar trebuie să stea în oraș, nu în birou”

Cătălin Berindean/ Foto: Dan Bodea

Se cunoaşte data alegerilor locale. Vor avea loc în 5 iunie, cu menţiunea că nu se ştie în câte tururi de scrutin se vor alege primarii. PNL forţează în contenciosul administrativ o decizie de ultim moment pentru modificarea formei de organizare a alegerilor într-un singur tur.

Alegerile într-un tur au fost şi opţiunea PNL acum un an, când s-a dat legea electorală. De curând, PNL s-a răzgândit şi cere două tururi invocând interesul primenirii clasei politice. Cuvinte care maschează  un pur şi cinic oportunism electoral. Simulările electorale arată că liberalii câştigă mai puţine primării în alegeri cu un singur tur şi că sunt vulnerabili îndeosebi la Bucureşti unde au anunţat un candidat controversat.

Avantajele aduse societăţii de alegeri desfăşurate într-un tur sau în două sunt de discutat. Ambele sisteme vin cu plusuri şi minusuri. Poate că le-ar fi mai bine bucureştenilor ca liberalii să câştige într-un singur tur cu un candidat puternic şi neafiliat politic decât să încerce alegerea în două tururi, prin vot anti PSD, a unui politruc ale cărui calităţi sunt puse la îndoială chiar şi de comentatorii de partid. Ceea ce este, în schimb, cu siguranţă în folosul salubrizării vieţii politice este ca partidele să-şi respecte votul şi înţelegerile, să nu-şi abandoneze valorile pentru calcule de moment.

Prin recuperarea PDL în interiorul noului partid liberal, politica românească pare că a rămas sluţită de moştenirea Băsescu care a privilegiat necinstea şi pragmatismul. La Cluj, democrat-liberalii regrupaţi ca liberali sunt pe cale să recâştige puterea întreagă. Într-un tur sau în două, actualul primar Emil Boc nu are contracandidat, chiar dacă procesul electoral se anunţă antrenant prin apariţia dinamicului candidat  nonpartinic Liviu Alexa. O şansă bună de a-şi recupera fotoliul pierdut acum patru ani o are şi candidatul liberal (fost democrat-liberal) la preşedinţia Consiliului Judeţean.

Emil Boc este un reper al epocii Băsescu însă a ieşit în ultima vreme din logica zarvei pe care a cultivat-o fostul preşedinte. Din perioada când orice asociere cu regimul  Băsescu aducea prejudicii electorale, el a adoptat strategia muţeniei de care nu s-a dezis nici în ultimele zile. El a refuzat să răspundă întrebărilor Transilvania Reporter care chestionau intenţiile sale de campanie şi viziunea  privind dezvoltarea oraşului. Dacă Emil Boc, candidatul favorit, a preferat să-şi ascundă ideile, în interiorul ziarului le puteţi citi pe cele ale principalilor săi competitori.

[do_widget “Easy Related Posts” ]

Reporter: Ce program are partidul „Pentru Cluj”pentru Cluj? Care sunt primele lucruri pe care ar dori să le implementeze?

Cătălin Berindean: Primul lucru pe care dorim să îl facem este legat de transparența administrării locale. Noi nu vom fi, dacă vom ajunge să obținem funcția de primar, la fel ca cei cu care deja ne-am obișnuit în România. Cei care au fost până acum erau foarte greu de accesat. Nu vom fi niște oameni în mișcare, care vor fi găsiți zilnic pe străzile orașului. Noi vom fi niște oameni pe care să îi găsiți la birou sau în ședințe. Noi credem că un primar trebuie să stea în oraș, nu în biroul de la primărie. Nu suntem oameni care să se ascundă de cei care ne-au ales. Al doilea lucru pe care îl vom face e legat de promovarea proiectelor. Avem un număr de 15 proiecte pe care vrem să le implementăm în oraș, există și o broșură care curprinde toate cele 15 proiecte.

Reporter: Să zicem că avem de-a face cu o persoană care nu vă cunoaște deloc proiectele. Care ar fi cele mai importante proiecte pe care i le-ați prezenta din cele 15?

C.B: Primul este legat de transportul în comun complet gratuit pentru toată lumea. Acest proiect este în legătură directă cu ideea de a încerca inclusiv închiderea circulației în centrul orașului, astfel încât acesta să devină zonă pietonală. Dorim să scoatem locurile de parcare din centrul orașului, dorim să încurajăm cetățenii să folosească cât mai mult transportul în comun, să renunțe la mașina personală, să folosească bicicleta, mersul pe jos. Vrem să reducem mult traficul prin utilizarea transportului în comun, mersul pe jos și mersul cu bicicletă. Vrem să se apropie Clujul de ceea ce se poate vedea în marile orașe din Olanda. Pentru mine Olanda e un model.

Cele două proiecte: transportul public gratuit și centrul pietonal sunt conectate. Alte proiecte importante ar fi cele de agrement. Vrem ca Clujul să aibă niște zone de agrement foarte bine promovate: un Aqua Park, o pistă de karting.

Reporter. Care este strategia dumneavoastră în ceea ce privește obținerea titlului de Cluj Capitală Culturală Europeană în 2021? Cum considerați că poate ajuta formațiunea „Pentru Cluj”orașul în acestă privință?

C.B: Cred că „Pentru Cluj” poate ajuta Clujul să devină Capitală Culturală a Europeană în 202 prin lobby. Avem o viziune legată de dezvoltarea orașului în sensul de a specula înfrățirile cu orașele din afară pe care le aveam. Din păcate până acum înfrățirile nu s-au prea speculat, în sensul că primarul și consilierii locali s-au mulțumit să viziteze orașele respective, dar nu am văzut să fi învățat ceva din ceea ce au văzut acolo, afară. Asta vrem. Să luăm tot ce e bun de la orașele cu care Clujul e înfrățit.

Reporter: Aveți un astfel de oraș în minte?

C.B: Nantes e unul din orașele înfrățite și cred că avem ce să luăm de la Nantes. Mai este Suwon, un oraș din Coreea de Sud. Eu sunt fan al Coreei de Sud, în sensul că sunt fan al muncii. Sud-coreenii sunt oameni muncitori care au reușit în 25 de ani, prin muncă grea să își construiască o țară frumoasă dintr-o țară distrusă de mulți ani de război.

Orașele cu care se înfrățește Clujul sunt: Dijon (Franța), Nantes (Franța), Zagreb (Croația), Koln (Germania), Pécs (Ungaria), Columbia (Carolina de Sud, SUA) , Be’er Sheva (Israel) , Zhengzhou (Republica Populară Chineză), Suwon (Republica Coreea), Makati (Filipine), Chacao-Caracas (Venezuela), Sao Paulo (Brazilia), Korçë (Albania), Provincia Parma (Italia), Rockford (Illinois, SUA), East Lansig (Michigan, SUA), Rotherham (Marea Britanie), Namur (Belgia), Viterbo (Italia), Ningbo (Republica Populară Chineză).

Reporter: Ne confruntăm de asemenea cu o problemă în ceea ce privește fațadele clădirilor. Ați cuprins acest aspect în strategia dumneavoastră?

C.B: Sincer aici nu m-am gândit, dar pot să mă gândesc acum. Trebuie să discutăm în primul rând cu proprietarii acestor clădiri și să găsim o soluție pentru că știu că principala lor problemă este imposibilitatea de a finanța aceste lucrări de refațadizare. E o discuție pe care va trebui să o avem cu proprietarii: probabil unii au bani, alții nu și trebuie să găsim soluții potrivite pentru fiecare caz în parte. Probabil că până acum nu s-au găsit cele mai convenabile soluții împreună cu proprietarii clădirilor pentru a da drumul programului de refațadizare care există.Totul ține aici de discuțiile cu proprietarii. Nu sunt un adept al obligării proprietarilor acestor clădiri de a-și refațadiza clădirile cu orice preț. Sunt un adept al dialogului și cred că prin dialog se pot găsi soluții la orice problemă. Nu cred în soluțiile de forță, pe principiul eu sunt primăria, iar voi trebuie să vă supuneți deciziilor mele.

Reporter: Dar în ceea ce privește comunitatea de la Pata-Rât? Ați cuprins comunitatea în proiectele dumneavoastră?

C.B: Întâmplător cunosc situația de la Pata-Rât. Mama mea a fost unul dintre pionerii găsirii de soluții pentru integrarea socială a celor de acolo. Activa în cadrul unei fundații care cred că mai există și astăzi și care se ocupă de cei de acolo. Sincer, e o problemă pe care va trebui să o discutăm, nu am acum o soluție în minte, dar o am în vedere pentru viitor. Sunt un om apropiat de ceea ce se întâmplă la Pata-Rât și clar e unul dintre lucrurile pe care vreau să le rezolv.

Reporter: Deci nu ați scris niciun proiect care să cuprindă și această comunitate?

C.B: Nu, nu s-a scris niciun proiect pe această zonă, dar e o problemă pe care o am în minte și care mă preocupă.

 Partidul Pentru Cluj dorește să devină o mișcare națională. Există deja un proiect în acest sens care se numește Pentru România care dorește să își asume mai multe proiecte care ar urma să fie implementate în următorii 25 de ani.

Distribuie:

Postaţi un comentariu