Drama lucrătorilor din HoReCa: „După ce industria își va reveni, ne vom lovi de o criză a forței de muncă”. Propuneri pentru reinventarea sectorului

Specialiști din Industria Ospitalității s-au întâlnit joi pe platforma INiZIO Romania pentru a discuta despre perspectivele noi de evoluție în acest doemniu, reinventarea pe timp de criză și implementarea sistemelor de prevenție și protecție, special concepute pentru HoReCa.

Discuțiile au vizat în special antreprenorii care activează în domeniul HORECA din Centrul Transilvaniei (Cluj, Bihor, Sălaj, Bistrița-Năsăud, Mureș și Alba), dar nu numai.

Hoteluri și unități de cazare

Invitații au discutat inclusiv despre schimbarea comportamentului turiștilor, despre faptul că vin setați cu cerințe proprii și cer resorturi cu circuit închis, nemaiavând dorința de a ieși din resort. O problemă semnalată a fost criza forței de muncă în momentul în care industria va avea undă verde să funcționeze, ceea ce ar aduce noi probleme unui domeniu puternic lovit pe durata pandemiei.

Călin Ile, Președinte FIHR (Federația Industriei Hoteliere din România) și Director General IBIS Timișoara a vorbit despre reinventarea industriei și despre importanța solidarității în perioadă de criză:

„Industria hotelieră este aproape în knock-out. Situația este dramatică. A fost un an extrem de complicat, resursele s-au terminat și singurul lucru care ne poate da speranță sunt măsurile de vaccinare și avansul medical

Speram să vedem solidaritate și din partea opiniei publice. Unii de compătimesc, alții ne blamează. Solidaritatea ar trebuie să existe mai strâns între noi și clienții noștri. Responsabilitatea e de ambele părți. Relația se va regla în timp printr-o comunicare mai bună cu clienții. E un blocaj și oamenii stau în așteptare. Lumea are nevoie de călătorii, dar nu își manifestă nevoie din teamă. Deși suntem la pământ, ne vom reveni într-o formă mai bună.

Dacă până acum vorbeam de experiențe, acum se caută o semnificație. Oare vom fi și noi în stare să dăm un sens călătoriei pe care o va face turistul care vine în hotelul nostru? Educația este o prioritate și ar trebui să folosim timpul pe care îl avem pentru a ne educa. E un proces continuu

Eu cred că în momentul în care vom privi o asociere cu încredere, nu cu suspiciune, atunci va fi un pas în educație. Nu putem trece la următorul nivel pe cont propriu. Comunitatea din industria turismului din Cluj ar trebui să fie mult mai unită pentru a trece la următorul nivel”.

Zsolt Torjai, General Manager Hampton by Hilton, Cluj, a punctat că unitățile de cazare neconvenționale nu ar oferi aceleași condiții de siguranță, cum ar oferi unitățile hoteliere.

„Unitățile hoteliere au devenit, cred, opțiunea cea mai sigură pentru turiști. Unitățile de cazare cuprind și segmentul mai puțin convențional, cel al camerelor de închiriat, al apartamentelor în regim hotelier, care pe piața din Cluj reprezintă circa 28%. O diferență este că unitățile hoteliere au protocoale sanitare stricte, astfel încât să oferim condiții de siguranță maximă, față de unitățile de cazare neconvenționale”, a spus Zsolt Torjai, managerul general Hampton by Hilton.

Ștefan Balaur, COO Continental Hotels, România, a spus, de asemenea, că în cazul unui lanț hotelier, procedurile sanitare sunt mult mai riguroase și mai bine adaptate situației.

În continuarea dezbaterii s-a insistat asupra nevoii ca în Cluj-Napoca să crească turismul leisure, care ar putea veni în ajutorul turismului bussiness, aflat acum la pământ.

„Să facem ceva pentru ca acest oraș să atragă turismul leisure. Pentru aceasta e nevoie de un produs care să atragă. Nu ne putem baza doar pe perioada de festivaluri și evenimente sportive. Ele nu sunt un motor care să genereze un venit atât de mare care să asigure tuturor traiul. Trebuie să avem o politică comună de dezvoltare a produsului turistic leisure pe  Cluj-Napoca. Pentru aceasta avem nevoie de sprijinul autorităților locale”, a precizat Zsolt Torjai.

„Cred că destinațiile de leisure vor fi primele care se vor ridica în viitorul imediat. Să nu uităm, totuși, că și aceste segmente au avut un an greu. Dar turismul de business își va reveni mult mai greu și nevoia de reinventare este urgentă. Trebuie, de aceea, să de reorientăm spre nevoia oamenilor de a călători din plăcere, deci spre turismul leisure. Va mai dura mult timp până vom avea din nou destinații de business care reprezentau înainte de criză mai mult de jumătate din turismul din România, să nu uităm”, a declarat Ștefan Balaur.

Reinventarea unui singur hotel, nu va crea cerere, au mai spus reprezentații domeniului hotelier invitați la discuție. Cererea este creată de reinventarea destinației. Destinația se reinventează cu un plan bine gândit, în măsura în care actorii sunt uniți, hotelieri, respectiv autorități locale.

„Solidaritatea ar fi o soluție mai bună decât un țipăt în fața propriului hotel. Suntem în competiție unii cu alții, dar doar împreună putem câștiga lupta cu autoritățile centrale sau locale. Trebuie să ne unim pe aceste fronturi. E nevoie de o voce comună”, a punctat Ștefan Balaur.

Primul pas care ar trebui făcut în acest moment, a precizat Călin Ile, ar fi implicarea.

„Dacă ne uităm bine, vedem că o parte din oamenii din industrie s-au blazat, o parte au devenit vocali, alții s-au transformat în hateri pe social media. Iar haterii i-au blamat pe cei  care s-au implicat. Dacă așteptăm să ne rezolve cineva problemele, nu vom reuși”, a spus Călin Ile.

Cel mai mare prejudiciu al pandemiei, însă, potrivit lui Călin Ile, va fi reprezentat de specialiștii din industrie care în acest moment sunt nevoiți să își schimbe sectorul. „După ce industria își va reveni,  ne vom lovi de o criză a forței de muncă”.

Zsolt Torjai a insistat asupra modului în care se face școală în instituțiile de profil, unde prea puțin se pune accent pe partea de practică profesională. „Nu poți să devii manager de unitate de cazare, dacă tu nu știi cum decurge procesul de curățenie. Rolul managerului este de a optimiza, iar pentru asta ai nevoie să cunoști fazele de producție. Trebuie reformat, astfel, sistemul educațional. Pentru asta este nevoie de colaborare”, a precizat Zsolt Torjai.

Bucătărie și Restaurante (F&B)

Un alt segment al întâlnirii de pe platforma INiZIO Romania a fost reprezentat de partea de Bucătărie și Restaurante. S-a vorbit despre strategii pe termen scurt pentru salvarea situației și atragerea oamenilor în restaurante.

În situații de criză se schimbă obiceiul consumatorului. Se vrea mai multă mâncare indiferent de calitate. Trebuie să ne gândim la strategii pe termen scurt pentru a atrage oamenii în restaurante. Eu am deschis un restaurant pe timp de criză. Nu știu cum poți să reinventezi bucătăria. Dar da, poți să îți personalizezi serviciile. De dezinfectat, dezinfectam și înainte, foloseam și înainte materie primă proaspătă. Trebuie regândită relația între noi și clienții noștri”, a punctat Chef Cezar Munteanu, din partea Chef Atelier, București.

Chef Roland Suciu, din partea Restaurant Baracca, Cluj, a explicat trecerea de la meniul de concept, la meniul de delivery și ideea de a păstra permanent relația cu clienții.

„În 14 martie am închis, iar până în ziua de azi am fost deschiși doar 20 de zile. Am fost într-o continuă așteptare în tot acest timp. Am încercat, totuși, să dezvoltăm o linie de produse de băcănie care pot fi luate acasă, cu ridicare din restaurant două zile pe săptămână. Am făcut inițial doar pâine și tiramisu și acum avem 15-16 produse. Vom păstra această linie și în vremuri normale”, a precizat Chef Roland Suciu.

Acesta a vorbit și despre dificultatea aprovizionării în situația în care de pe o zi pe alta se schimbau lucrurile.

Jonas Schaefer, din partea  Valea Verde Retreat Transylvania, județul Mureș, a precizat că restaurantul pe care îl reprezintă a fost deschis aproape în toată perioada pandemiei, folosind pentru aprovizionare produse locale din zonă, atât legume, cât și brânzeturi.

„Clienții sunt foarte atenți acum la condițiile sanitare, pe care noi am încercat să le respectăm foarte strict, inclusiv aerisirea. Lumea caută acum mult spațiu și noi avem avantajul grădinii. Dar am avut colegi care au avut probleme cu aprovizionarea de pe piața internațională în perioada aceasta a pandemiei”, a spus Jonas Schaefer.

Cristian Găvan, General Manager, de la Conacul Secuiesc, județul Alba, a precizat că s-a schimbat foarte mult cultura clientului în pandemie.

„A existat o fază de șoc, la începutul pandemiei, apoi o fază de confuzie în care nu știam ce să facem. A treia fază a fost cea de conștientizare și de trezire, o conștientizare că nu mai există termenul de normalitate. Clientul are nevoie acum de mai multe certitudini. O altă fază este cea de adaptare. Ultima fază este faza de încredere în care cu toții trebuie să intrăm. Dacă noi nu oferim încredere clienților, nici ei nu ne vor acorda încredere. Trebuie să ne schimbăm la nivel de educație, de dezvoltare personală”, a subliniat Cristian Găvan.

Eugen Pocian, din cadrul Restaurant Corsarul, Oradea, a oferit lămuriri despre experiența gastronomică pe care o regăsim doar în restaurante. „A lucra la capacitate de 30% este un avantaj până la urmă. Ai mult mai mare atenție față de client”, a subliniat Eugen Pocian.

„Încă nu se înțelege că nu mai putem merge la restaurante în grupuri de 15-20. Educarea clienților nu se face peste noapte, dar trebuie să transmitem clar mesajele în așa fel încât să ajungă la toată lumea. Poate un grup de comunicare media care să ne reprezinte pe toți ar fi util”, a mai spus Eugen Pocian.

Chef Cezar Munteanu a criticat mesajul pe care îl transmit autoritățile și faptul că lucrătorii din HoReCa nu au fost incluși în prima categorie de vaccinare. „Oare chiar suntem oaia neagră din economie? S-a creat o psihoză că în restaurante stă Covid-ul”, a afirmat Cezar Munteanu.

„Da, trebuie să fim mai prudenți și în a comunica cu oaspeții noștri. Oricum făceam toate acestea și înainte. Autoritățile ar trebui să ia în calcul că suntem cei mai zdruncinați emoțional și financiar. Forța de muncă a fost decimată. Se pleacă din nou înspre țările care oferă un climat de lucru mult mai liniștit”, a declarat Chef Cezar Munteanu.

În încheiere, Chef Roland Suciu a punctat faptul că regulile sanitare ar trebui respectate de toată lumea, nu prin excepție și ar fi trebuit instituite cu mult înainte de momentul actual și chiar înainte de pandemie.

Siguranța sanitară în pandemia Covid a fost dezbătută de Cătălin Mihăiescu, ECOLAB – Cluster Division Manager Institutional RO, UA & BG; Constantin Danciu, Development Manager ( Hygienium Romania); Ramona Tomuța (Expert HACCP, Oradea); Anca Văcărencu (Director, ACCACIA Elit Hoteliere, București).

Siguranța sanitară este un factor cheie în HoReCa, au precizat specialiștii.

„Apare acum nevoia de a folosi dezinfectanți virucizi. Bucătăriile aveau și până acum procedurile de siguranță, însă acum este nevoie de a crește frecvența acestor proceduri. În partea de hoteluri se foloseau produse de curățenie, însă acum suprafețele des folosite trebuie și dezinfectante, la fel ca suprafețele din restaurante sau toalete publice. Spălătoriile de hotel sunt nevoite acum să folosească dezinfectanți virucizi”, a precizat Cătălin Mihăiescu, ECOLAB – Cluster Division Manager Institutional RO.

Acesta a precizat că, din ceea ce a văzut, în domeniul HoReCa s-au făcut eforturi supraomenești în perioada în care unitățile au fost deschise, de a respecta normele sanitare suplimentare pentru a avea locații sigure și pentru a proteja consumatorii.

S-a insistat asupra importanței instruirii personalului din domeniul HoReCa și au fost enumerate diverse echipamente și metode de dezinfectare.

Puteți urmări AICI dezbaterea Reinvent HORECA de pe platforma  INiZIO Romania.