Dezbatere „sterilă” pe strategia orașului

Circa 20 de participanți, în principal reprezentanți au grupurilor de lucru, alături de primarul Emil Boc și viceprimarii Anna Horvath și Gheorghe Șurubaru, au participat la ultima dezbatere publică pe tema strategiei de dezvoltare a Clujului în următorii șapte ani. Discuțiile au durat peste două ore și au fost tensionate, deoarece cei care au elaborat strategia au venit deranjați de observațiile făcute de președintele Clubului de Cicloturism Napoca (CCN), Radu Mititean.

În deschidere, decanul FSPAC, Călin Hințea a trecut în revistă din nou elementele cheie ale documentului de 1.200 de pagini la care au lucrat pe 28 de domenii circa 400 de persoane timp de 16 luni. ”Sunt două concepte cheie, calitatea vieții și acest lucru este foarte important pentru Cluj și al doilea, implicarea structurală a grupurilor de experți din comunitate. Pe fiecare domeniu au rezultat minim 15 programe operaționale, am primit sute de mailuri. Orașul are trei factori strategici: inovația, universitatea și participarea, iar ceea ce trebuie să înțelegem că aici administrația este un facilitator. Vom edita documentul ca să fie mai sintetic și să includă profilul strategic al orașului, obiectivele strategice pe cele 28 de domenii și va fi și un tabel cu programele operaționale și consilieriii să poată face o prioritizare pe această bază. Referitor la critica domnului Mititesn privind faptul că strategia s-a făcut pe bază de voluntariat, acest document realizat la Cluj este peste tot ceea ce există în acest moment în România și eu cred că grupurile au lucrat foarte bine”, a spus Hințea.

Au urmat intervenții ale câtorva coordonatori de grupuri pe diferite domenii de la sport, la urbanism sau turism care au încercat să răspundă la sesizările depuse de CCN. După o oră de asemenea ”expuneri”, Radu Mititean s-a declarat total nemulțumit de răspunsurile primite. ”Ni se expun din nou lucurile din material. Nu suntem la conferința de lansare a strategiei. Pur și simplu consumăm timpul care ar trebui alocat dezbaterii reale. Dincolo de răspunsurile sau non-răspunsurile primite, ceea ce e esențial este că astăzi dezbatem un proiect de HCL al cărei anexă are 1.200 de pagini sau, cum am aflat acum de la domnul Hințea, ceea ce urmează să se extragă din acest document. Una e partea de documentare și cea de fundamentare și alta e strategia propriu-zisă, cea operațională, partea de viziune și de acțiune. Ce va vota Consiliul Local, tot documentul sau partea de viziune? Asta nu e clar. Viziunea și direcțiile strategice ar trebui să fie un document de 20-30 de pagini care să stea pe masa tuturor decidenților. Și la fel de esențială este partea de implementare. Cum se va implementa strategia pentru că nu pornim de la zero, am avut o strategie și pe 2007-2013 și nu s-a analizat cât din ea a fost implementat”, a spus Radu Mititean.

Pe de altă parte, reprezentantul Consiliului Civic Local, Iosif Pop a prezentat câteva dintre propunerile acestui ONG privind modificarea strategiei. ”Din punctul de vedere al conținutului strategiei cred că se impune o asumare a unei politici de alocare a resurselor cu viziune pe termen lung. Iar la partea de oraș sigur primul loc trebuie să îl ocupe crearea de locuri de muncă. În ce privește dezvoltarea locală trebuie să observăm că încet-încet Clujul devine un centru financiar-bancar și trebuie și din punct de vedere urbanistic să avem planuri în această direcție, fără să ne jucăm bineînțeles cu arhitectura centrului. Cred, de asemenea, că ar trebui să avem un capitol de resurse financiare bugetare pe termen lung, pornind de la ideea că Clujul este capabil de autonomie financiară prin dezvoltare locală și care ne-ar da și consistență în decizie. Susținem de asemenea ideea de city manager pentru că experiența ne arată că avem primari foarte buni dar și primari foarte slabi. Aș vedea de asemenea un capitol separat pentru infrastructură. Și e necesară o echipă a primăriei care să treacă în revistă cele 1.200 de pagini și să facă asamblarea”, a spus acesta.

”Cred că avem nevoie de un capitol de management financiar pentru că dacă luăm cele 28 de domenii și programe nu au valoare dacă nu avem resurse financiare să le implementăm. Fără finanțare strategia va fi o carte frumoasă pe care o avem în bibliotecă și pe care o scoatem din când în când să ne uităm la ea. Și nu e târziu deloc să introducem acest capitol în strategie pentru că trebuie să știm pe ce resurse ne putem baza pentru implementarea strategiei”, a spus și Dan Lazăr.

”La partea de strategie culturală doresc doar să adaug că noi am inclus partea de candidatură la titlul de Capitală Culturală Europeană 2021ca obiectiv strategic și știam că una dintre condiții este să existe o strategie culturală, între timp a apărut ghidul și trebuie să existe o strategie culturală atât pentru anul în care se deține titlul cât și pentru anii viitori. Așa că am dori ca în documentul final să fie inclus explicit acest orizont de timp”, a spus Rarița Zbranca.

”Strategia este un bun punct de plecare cu cele 28 de strategii sectoriale cu tensiunile care există între ele. Dar e extrem de important să prevedem mecanismul de recorelare, iar baza acestui mecanism este punctul de monitorizare și evaluare a implementării acestei strategii”, a afirmat Istvan Szakacs.

Strategia de dezvoltare a orașului pentru perioada 2014-2020 va fi supusă aprobării Consiliului Local la o ședință viitoare.


Publicitate

Postaţi un comentariu