Dezbatere „Cluj Smart City”: O viață bună în Cluj, nu înseamnă doar o stradă smart

Expert Forum (EFOR) și Centrul pentru Studiul Democrației (CSD) au găzduit miercuri o dezbatere publică online cu tema „Cluj SmartCity”, la care au participat Ovidiu Câmpean, director în cadrul Primăriei Cluj-Napoca, Adriana Cristian, Consilier local USR Plus Cluj-Napoca, Ovidiu Vaida, Consilier local PNL Cluj-Napoca și Vasile Dâncu, președintele Consiliului Național PSD.

Foarte aproape să se transforme într-o dezbatere electorală, discuția s-a centrat pe modul cum pot fi folosite fondurile UE pentru a transforma Cluj-Napoca într-un oraș Smart în mandatul actualului Consiliul Local, dar și priorități de investiții pentru următorii patru ani.

Ovidiu Câmpean a prezentat prioritățile administrației locale, pornind de la strategia de dezvoltare a orașului, coordonată de Facultatea de Științe Politice și Administrative din cadrul UBB.

Direcțiile strategice abordate de Primăria Cluj-Napoca în privința atragerii de fonduri europene până acum, dar și pentru perioada 2021-2027, sunt Mobilitatea urbană sustenabilă, Cluj-Napoca hub al inovării, Clujul verde, Infrastructura educațională și de sănătate și Instrumentele de guvernanță participativă.

„Până acum am investit 100 de milioane de euro din fonduri de europene în modernizarea flotei de transport în comun, având 41 de autobuze introduse în circulație. Urmează să avem și toată flota nouă de tramvaie până anul viitor și să introducem și o flotă de autobuze cu hidrogen”, a spus Ovidiu Câmpean.

Acesta a detaliat și aspecte privind programul Walkable City, în valoare de peste 100 de milioane de euro prin care s-a încercat creșterea confortului și siguranței pietonilor. A fost dat exemplul modernizării străzilor Ferdinand, Émile Zola, Sextil Pușcariu. Tot din fonduri europene ar urma să fie regândite pentru pietoni și străzile Universității și Kogălniceanu.

„Proiectul „Cluj-Napoca oraș pentru pietoni” îl vom extinde și în cartiere. Un astfel de proiect pilot a fost realizat pe strada Molnar Piuariu, dar vom crea noi centre de cartier atractive pentru pietoni începând cu anul viitor, în funcție de licitațiile pe care le vom realiza.

Un alt proiect important, realizat tot în urma unui concurs internațional de soluții, este cartierul Sopor”, a spus Ovidiu Câmpean.

Acesta a vorbit și despre rețeaua coerentă de piste de biciclete care ar urma să fie îmbunătățită. Va continua, de asemenea, și proiectul Cluj Bike Sharing sistem unde sunt înscriși peste 2.000 de utilizatori.

Ovidiu Câmpean a amintit și de marile proiecte de investiții ale Clujului, respectiv Centura metropolitană, Trenul metropolitan, Metrou/tramvai, precum și de proiectul strategic de regândire a malurilor Someșului. Un alt proiect care a făcut parte din programul Clujul Verde este Parcul Între lacuri, pe modelul căruia se vor amenaja parcuri și în alte cartiere ale orașului. Ovidiu Câmpean a făcut referire și la infrastructura de sănătate, amintind de trei proiecte importante: Spitalul Regional de Urgență, Spitalul monobloc pentru copii și Centrul Integrat de Transplant pentru care este semnat contractual de proiectare.

„Totodată, pregătim zece concursuri internaționale de soluții pentru modernizarea școlilor și liceelor din Cluj-Napoca”, a mai spus Ovidiu Câmpean.

Adriana Cristian, consilier local, USR Plus Cluj-Napoca, a remarcat că multe proiecte sunt scrise prost și implementate și mai prost.

„Aș vrea să fim realiști atunci când vorbim despre orașul în care trăim. Trebuie să plecăm de la situația curentă. Clujul are părți foarte bune, dar are și probleme mari. S-a construit haotic și în acest moment traficul este infernal. Viziunea pe care o avem trebuie să plece de la realitate. Pandemia ne-a arătat așa cum suntem: Fără spitale, cu frică enormă să ajungem în spitale. O viață bună în Cluj, nu înseamnă doar o stradă smart. Un oraș al viitorului este unul construit pentru copii și care să aibă în centru cetățeanul.

Dacă ai cartiere bine dimensionate, cu toate utilitățile aproape și legătura cu administrația la un click distanță, atunci viața noastră va fi mai bună. Avem nevoie de o administrație publică foarte eficientizată pentru că în acest moment nu știm care este statusul proiectelor implementate, sau în derulare. Care este strategia economică a orașului acum în pandemie?”, a adus în discuție Adriana Cristian, consilier local USR Plus.

Ovidiu Vaida, consilier local PNL Cluj-Napoca a vorbit despre importanța menținerii unei legături apropiate cu cetățenii astfel încât informația să ajungă la toate categoriile sociale.

Vasile Dâncu, președintele Consiliului Național PSD a ridicat problema cheltuirii banilor în perspectiva dezvoltării unor valori.

„Ce înseamnă dezvoltarea umană în cadrul unui smart city? Deși sunt mândru de ceea ce se întâmplă la Cluj, în România avem doar experimente de smart city.

Există un paradox în sociologie. În orașele mici, oamenii sunt mai fericiți. De ce? Pentru că sunt împreună. Poate ar trebui să ne întrebăm ale cui sunt orașele? Ale locuitorilor? Ale mașinilor? Ale administrației? Ale firmelor? Ca urmare, cred că viitoarele proiecte ar trebui să ridice problema dacă orașul mai este, sau nu mai este, un topos al locuirii? Conectivitatea este, desigur, principala carcateristică a guvernării urbane. Dar în timpul în care ne gândim mereu la conectivitate și în care nu reușim să facem zone funcționale, ar trebui să ne gândim și în ce măsură vor reuși conectivitățile, de exemplu, să reducă inegalitățile.

În acest moment, cartierele muncitorești nu sunt din Clujul pe care ni-l dorim noi. Încă nu au fost studiate consecințele sociale ale operațiunilor de smart city. Se vorbește despre creșterea calității vieții, dar atunci când îi întrebăm pe oameni despre nevoile lor, nu apar nevoi legate de smart city. Prima opțiune a oamenilor ține de fericire în orașul lor.

Digitalizarea ar trebui introdusă gândindu-ne la modul în care se adaptează oamenii la ea. Putem avea un Smart City, după definițiile digitalizării, dar s-ar putea să nu avem cetățeni destul de smart. În ce măsură tehnologia poate să răspundă tuturor nevoilor umane?

Am făcut studii de mai multe ori legate de nevoia oamenilor de a se plimba. Inițativa Primăriei legată de orașul pietonilor este un proiect foarte bun. Dar tehnologiile numericului, în general, caută să-i uniformizeze pe toți și de aceea cred că ar trebui să avem niște proiecte care să studieze aceste lucruri.

În plus, cu toții știm cât de mult crește vulnerabilitatea unui oraș atunci când devine smart.

Punem accent pe tehnologie, dar trebuie să ne gândim și cum aducem oamenii împreună. Orașele smart încep să semene mult prea mult unul cu celălalt. Fiecare oraș ar trebui să-și păstreze farmecul lui. Un studiu pe care l-am făcut în 2019 arată că 84% dintre români cred că orașele vor fi mai digitalizate peste zece ani. Dar 59% speră ca orașele să fie mai bine gândite pentru ca oamenii să trăiască împreună. Ce putem face să dezvoltăm comunitatea și partea umană din comunitate? Aici oamenii ar putea participa să-și definească viitorul oraș în care să fie și fericiți, nu numai smart”, a precizat sociologul Vasile Dâncu în intervenția sa din cadrul dezbaterii.

Mai jos puteți urmări dezbaterea organizată de Expert Forum (EFOR) și Centrul pentru Studiul Democrației (CSD):