Câteva dorințe pentru utilizarea spațiului public în Cluj. Ce am învățat în pandemie

Foto: Dan Bodea

UrbanizeHub Romania a găzduit miercuri o nouă rundă de dezbateri, de data aceasta legată de felul în care utilizăm spațiile publice și mai ales cum le putem folosi cu imaginație și curaj.

Alături de moderatorul discuției, arhitectul Eugen Pănescu (Planwerk), au avut intervenții Cristian Hordilă (TIFF), Alexandra Crăciun (Pinch of salt), Valentin Bărbat (proprietarul localului Tipografia din Brașov) și Andreea Mureșan (Direcția de urbanism din cadrul Primăriei Cluj-Napoca).

Spațiul public este unul deschis prin definiție, dar nu întotdeauna reflectă nevoile și standardele pe care le-am dori. Discuția s-a centrat asupra felului în care spațiul public poate fi folosit și implicațiile sociale și economice pe care le atrag după sine anumite intervenții.

„Câteodată lucrurile se pot face mult mai rapid decât credem, prin intervenții simple și reversibile. Este vorba de așa-numitul urbanism tactic. Spațiul public trebuie să ofere atât un cadru funcțional pentru viața de zi cu zi, dar trebuie să fie și un spațiu flexibil care să încurajeze activitățile trecătoare”, a precizat Eugen Pănescu.

În contextul dezbaterii, s-a adus în discuție importanța flexibilității în relație cu autoritățile, la fel și necesitatea cooperării între actorii din Industria Ospitalității.

Invitații au adus în discuție exemple din categoria „se poate”, care să fie inspirație pentru anul 2021 și următorii. Valentin Bărbat, proprietarul localului Tipografia din Brașov a prezentat structura proiectului pe care l-a dezvoltat în ultimii șapte ani și campaniile pe care le-a derulat în pandemie alături de Breasla Cârciumarilor Brașoveni asociație-umbrelă pentru restaurantele, bistrourile, cafenelele, fast-food-urile brașovene.

Foto TIFF 2020: Dan Bodea

“În pandemie am învățat să ne descurcăm”

Cristian Hordilă a prezentat cronologic locațiile pe care TIFF le-a găsit în cele 20 de ediții de festival, atât pentru expoziții, cât și pentru petreceri, proiecții de film, sau alte evenimente. Câteva dintre ele au fost Hotelul Continental, spațiile între căminele din campusul Hașdeu, Piața Unirii, malurile Someșului, parcarea de la Iulius Mall, Autostrada Transilvania înainte de a fi dată în folosință, o piscină, curțile unor universități sau licee și altele.

„Cred că în pandemie am învățat să folosim spațiul public mai bine, am învățat să ne descurcăm. Ca o dorință personală mi-ar plăcea să văd mult mai multe curți interioare deschise în centrul orașului. Ele sunt ticsite cu mașini, de obicei, dar cred că deschiderea lor ar scoate la suprafață povești neștiute.

Din perspectiva mea de organizator de festival, mi-aș dori să împingem această acoperire a centrului spre cartiere, unde există locuri nenumărate care așteaptă să fie explorate atât cultural, cât și economic. Să ne asumăm câte un parc, sau o clădire și să implicăm și comunitatea în trezirea lor la viață. Poate nu ar fi greșit ca și cetățenii să fie întrebați despre nevoile lor la nivel de cartier sau de proximitate a locuinței”, a spus Cristian Hordilă, manager TIFF.

Reprezentanta Primăriei Cluj-Napoca a punctat, la rândul ei, faptul că sintagma „mă duc în oraș” este foarte des folosită de locuitorii din cartiere atunci când vor să își petreacă timpul în centrul orașului, ceea ce face o mare nedreptate cartierelor.

Foto: Dan Bodea

Orașele au nevoie de reacții rapide, nu neapărat de proiecte pe termen lung, a punctat arhitectul Eugen Pănescu, insistând asupra nevoii de sfaturi practice de care au nevoie administrațiile locale.

„Autoritățile locale ar putea avea mai multă încredere în operatorii culturali, în investitori sau în organizatorii de evenimente. Lucrurile au rezultate remarcabile în momentul în care autoritățile te investesc cu încredere și te pun la aceeași masă”, a explicat Cristian Hordilă.

Cristian Hordilă a precizat că în perioada următoare echipa TIFF se gândește la realizarea unor instalații și evenimente în tot orașul pe domeniul public, la aniversarea a 20 de ediții TIFF, în zonele nepopulate de evenimente.

La rândul său, arhitectul Eugen Pănescu a adus în discuție, spre final, piețele volante în spațiul public, cu succes incontestabil în Cluj-Napoca, precum și spațiile abandonate cu potențial cultural și gastronomic. O altă categorie neglijată o reprezintă spațiile de joacă, cu o ofertă scăzută în prezent.

Foto: Dan Bodea

Dorințe pentru spațiul public în 2021

Cristian Hordilă:

„Spațiul public în 2021 l-aș vedea în cartiere, foarte viu și verde și neinvaziv”.

Alexandra Crăciun:

„Mi-ar plăcea mai multă flexibilitate, mai multă deschidere din partea administrației locale, mai multă cooperare și predictibilitate”.

Andreea Mureșan

„Mi-aș dori ca spațiul public să fie atractiv pentru toate categoriile de vârstă și să există un echilibru între spațiul pentru circulația auto/pietonală și spațiul de joacă sau întâlnire”.

Valentin Bărbat

„Mi-aș dori integrarea paradisului montan din apropierea Brașovului, cu tradiția săsească și toate să coboare și în cartiere”.

Distribuie:

Postaţi un comentariu