32 de clădiri spitalicești din Cluj nu au obținut în 2020 autorizație pentru securitate la incendiu. Vechimea clădirilor, principala problemă

Foto arhivă: Dan Bodea

657 de unități sanitare cu paturi pentru tratament sau internări au fost verificate în 2019, pe plan național, de Inspectoratul General pentru Situații de Urgență. Ziarul Libertatea a prezentat luni, pe județe, spitalele descoperite ca fiind cu probleme la verificările ale căror concluzii au ajuns la cunoștința Ministerului Sănătății, condus atunci de Sorina Pintea.

Conform documentului, inspectoratele au depistat, în cursul controalelor la cele peste 600 de unități, 4.289 de „încălcări ale legislației privind apărarea împotriva incendiilor”, dintre care 17% au fost soluționate în timpul inspecțiilor. Prima problemă listată în rândul deficiențelor regăsite în spitale este lipsa autorizației privind securitatea la incendiu.

Alte probleme expuse generic de IGSU, mai scrie Libertatea, sunt: neasigurarea echipării construcțiilor cu mijloace de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu sau nefuncționarea acestora la parametrii la care au fost proiectate; neorganizarea corespunzătoare a activității de apărare împotriva incendiilor, în special pe aspecte ce privesc evacuarea utilizatorilor în caz de incendiu; capacitatea redusă de salvare a pacienților care nu se pot evacua singuri din cauza lipsei personalului medical (medici și asistente), în special în turele de noapte.

În anul 2019, documentul indică faptul că un mare număr de clădiri funcționau fără autorizație de securitate, în top fiind următoarele județe, fiecare cu peste 10 obiective cu risc semnificativ de foc pentru pacienți: București-Ilfov – 19 unități (între ele nu se regăsește și Institutul Matei Balș). Cluj-Napoca – 19; Bihor – 18; Constanța – 14; Dolj – 12; Satu Mare – 11; Alba – 11.

Din raport reiese că statistica prezentată nu reflectă numărul de spitale neautorizate, ci numărul de clădiri.

La Cluj, situația clădirilor spitalicești cu probleme, se prezenta astfel, potrivit raportului: Spitalul Clinic Județean de Urgență Cluj (3 clădiri), Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii (două clădiri), Spitalul Clinic CF Cluj, Institutul Regional de Gastroenterologie-Hepatologie Prof. Dr. Octavian Fodor, Institutul Clinic de Urologie și Transplant Renal, Spitalul Municipal Gherla, Spitalul Municipal Dej, SC Hipocrate Impex SRL, SC Eurotrat SRL, SC Policlinica Union, SC Salvo-San-Ciobanca, SC Centrul Medical Transilvania, SC Medlife S.A., SC Medstar SRL, SCCT Clinic SRL, SC Valdi Medica SRL.

Potrivit purtătorului de cuvânt al ISU Cluj, Andrei Biriș, cifrele prezentate în raportul publicat în presă sunt diferite față de situația însumată după controalele de anul trecut (2020).

„Din cele 45 de unități spitalicești controlate la nivelul județului Cluj, care includ spitale de stat (fără cabinetele medicilor de familie) și unități medicale private, care au suprafața desfășurată peste 600mp, au fost identificate 29 de clădiri care dețin autorizație pentru securitate la incendiu, 12 care nu necesită autorizarea pentru securitate la incendiu și pot funcționa în legalitate, 32 care nu au obținut autorizație pentru securitate la incendiu, dintre care 12 au obținut aviz în vederea desfășurării lucrărilor de construcție sau amenajare, după finalizarea cărora vor putea depune documentația pentru autorizarea privind securitatea la incendiu.

Asta însemnă că, în total, activitatea celor 45 de unități spitalicești cu activități de îngrijire continuă (în care se fac internări) se desfășoară în 73 de clădiri, a căror situație privind îndeplinirea cerințelor de securitate la incendiu am prezentat-o mai sus. În aceste unități spitalicești funcționează 35 de secții ATI, dintre care 21 sunt în clădiri sau spații care nu sunt autorizate privind securitatea la incendiu.

O altă chestiune relevantă ar fi și investițiile care se fac. Adică, dacă avem într-un județ spitale care au fost construite înainte de 1990 și nu fac modificări structurale la clădirile pe care le dețin, ele nu vor fi incluse pe listele celor care funcționează fără autorizație de securitate la incendiu, deoarece, teoretic nu trebuie să depună documentația pentru securitate la incendiu dacă nu fac modificări.

Însă dacă sunt spitale care investesc în modernizarea actului medical, ele pot să se confrunte cu faptul că parametrii clădirilor în care funcționează nu le permit în urma lucrărilor de amenajare/modernizare să îndeplinească cerințele de securitate la incendiu”, a precizat Andrei Biriș pentru Transilvania Reporter.

Un aspect considerat important privind cifrele comparate cu celelalte județe, a mai spus Andrei Biriș, este faptul că majoritatea unităților spitalicești din municipiul Cluj-Napoca funcționează în clădiri proiectate în sistem pavilionar, cu o vechime de peste 100 de ani, ale căror cerințe de dezvoltare al actului medical au necesitat modernizări sau amenajări constructive, inclusiv prin înființarea secțiilor ATI pentru îngrijirea pacienților aflați în stare gravă.

„De cele mai multe ori, căile de evacuare subdimensionate sau instalațiile de utilități învechite ale acestor clădiri împiedică îndeplinirea cerințelor actuale privind securitatea la incendiu. Suplimentar, la aceste neajunsuri a fost adăugată presiunea creată de cerințele de îngrijirea a persoanelor pentru afecțiunea COVID-19”, a mai spus purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situații de Urgență „Avram Iancu” al județului Cluj.

Pentru prevenirea situațiilor de urgență, inspectorii de specialitate din cadrul ISU Cluj au derulat, în ultima perioadă, activități de îndrumare și control pe linia respectării măsurilor de apărare împotriva incendiilor la unitățile sanitare din județ, cu prioritate la cele cu paturi și secții de Anestezie și Terapie Intensivă.

Verificările la acest tip de obiective sunt desfășurate, de regulă, cel puțin o dată pe an, însă în urma evenimentelor recente și a faptului că secțiile de terapie intensivă, dedicate pacienților COVID, funcționează la capacitate mărită, au fost reluate și întețite aceste controalele de prevenire a incendiilor, astfel încât să se poată asigura siguranța personalului medical, cât și a pacienților care se află în grija cadrelor acestora.

Cu ocazia aceasta au fost verificate exploatarea corectă a instalațiilor de alimentare cu energie electrică, a celor de alimentare cu gaze, a instalațiilor de protecție împotriva incendiilor, a instalațiilor destinate gazelor medicale, marcarea și menținerea în stare de funcționare a căilor de evacuare, cât și informarea personalului angajat.

Verificările au cuprins și modul în care sunt însușite regulile de prevenire a incendiilor de către personalul responsabil, astfel încât să poată fi aplicate ferm în cazul unor situații neprevăzute, până la sosirea forțelor de intervenție, dar și transmiterea transmise corect și celorlalte categorii de utilizatori (pacienți sau vizitatori), precum și dotarea corespunzătoare cu mijloace de primă intervenție.

Au fost desfășurate, astfel, 35 de controale de prevenire, pe timpul cărora au fost constatate 331 de deficiențe sau încălcări ale prevederilor actelor normative în domeniul prevenirii situațiilor de urgență, în urma cărora au fost emise 242 de avertismente și s-au aplicat două sancțiuni contravenționale, în valoare de 12500 lei.

Identificarea, înlăturarea și sancționarea potențialelor neconformități pe linia apărării împotriva incendiilor nu au fost principalele obiective ale acestor verificări ci informarea corectă și pregătire personalului angajat, astfel încât acesta să-şi însușească și să respecte regulile de prevenire a incendiilor, iar la rândul lor să transmită aceste măsuri preventive și celorlalte categorii de utilizatorilor (pacienți și vizitatori).

Principalele nereguli constatate pe timpul controalelor sunt următoarele:

  • funcționarea fără autorizație de securitate la incendiu a unor clădiri sau spații aferente spitalelor, în care funcționează diferite secții medicale
  • reducerea gabaritului căilor de acces evacuare din holuri sau casa de scări, prin amplasarea unor panouri de PVC sau depozitarea de diferite materiale necesare actului medical sau aparatură medicală mobilier, etc.
  • nu este asigurată dotarea tuturor spațiilor cu instalații pentru iluminat de securitate pentru evacuare sau cele existente nu sunt în totalitate funcționale
  • centralele aferente instalațiilor de detectare, semnalizare și alarmare în caz de incendiu prezintă defecte de funcționare
  • instalațiile electrice de forță și iluminat sunt utilizate la capacitate maximă și în acest sens nu s-au efectuat verificări periodice conform reglementărilor tehnice
  • în unele clădiri aferente secțiilor medicale din spitalul holurile utilizate pentru evacuarea persoanelor nu au gabaritul minim de 2,2 m, îngreunând astfel evacuarea în situații de urgență
  • la nivelul unor spitale controlate se constată faptul că serviciul privat pentru situații de urgență nu este constituit, ori funcționează fără respectarea prevederilor ordinului ministrului afacerilor interne numărul 75 din 2019.
Distribuie:

Postaţi un comentariu