CCR: Revocarea Renatei Weber, Avocatul Poporului, este neconstituțională. Fabian Gyula rămâne, deocamdată, pe bară

Curtea Constituțională a decis astăzi că Renate Weber își va relua calitatea de Avocat al Poporului, urmând a-și exercita mandatul constituțional pentru care a fost numită. după ce a declarat neconstituțională revocarea acesteia.

„Curtea a constatat că, întrucât actul de revocare este neconstituțional, acesta încetează să mai producă efecte juridice. Prin urmare, în temeiul art.147 alin.(4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu și efectele pentru viitor ale deciziilor Curții Constituționale, Curtea menționează că, de la data publicării deciziei sale în Monitorul Oficial al României, doamna Renate Weber își reia calitatea de Avocat al Poporului, urmând a-și exercita mandatul constituțional pentru care a fost numită prin Hotărârea Parlamentului României nr.18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.524 din 26 iunie 2019”, se arată în comunicatul CCR.

Comunicatul integral al Curții Constituționale:

”În ședința din data de 29 iunie 2021, Curtea Constituțională, în cadrul controlului hotărârilor Parlamentului, cu unanimitate de voturi, a admis sesizarea formulată de Grupurile parlamentare ale Partidului Social Democrat din Senat și din Camera Deputaților și a constatat că este neconstituțională Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului.

Curtea a reținut că legea care reglementează revocarea, ca modalitate de încetare a unui mandat, trebuie să determine cu certitudine cazurile în care intervine această sancțiune, să stabilească procedura în cadrul căreia se analizează cererea de
revocare și după a cărei parcurgere organul competent poate dispune revocarea și să prevadă dreptul la recurs în faţa unei instanțe independente şi imparţiale, deci posibilitatea persoanei revocate de a contesta măsura revocării, în condițiile art.21 din Constituție referitor la liberul acces la justiție.

Or, întemeindu-se pe dispoziții legale care nu asigură garanțiile de independență ale Avocatului Poporului în raport cu alte autorități publice, dispoziții cărora Parlamentul le-a atribuit o altă interpretare decât cea care rezultă din conținutul lor normativ, Hotărârea Parlamentului României nr.36/2021 pentru revocarea doamnei Renate Weber din funcția de Avocat al Poporului încalcă dispoziţiile constituţionale cuprinse în art.1 alin.(3) și (5) care consacră principiul statului de drept și principiul legalităţii şi al supremaţiei Legii fundamentale, precum și dispozițiile art.9 alin.(2) din Legea nr.35/1997 privind organizarea şi funcţionarea instituţiei Avocatul Poporului.

Curtea a constatat că, întrucât actul de revocare este neconstituțional, acesta încetează să mai producă efecte juridice. Prin urmare, în temeiul art.147 alin.(4) din Constituție, care consacră caracterul general obligatoriu și efectele pentru viitor ale
deciziilor Curții Constituționale, Curtea menționează că, de la data publicării deciziei sale în Monitorul Oficial al României, doamna Renate Weber își reia calitatea de Avocat al Poporului, urmând a-și exercita mandatul constituțional pentru
care a fost numită prin Hotărârea Parlamentului României nr.18/2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.524 din 26 iunie 2019.

Decizia este definitivă şi general obligatorie.

Argumentele reținute în motivarea soluției pronunțate de Curtea Constituțională vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I.”

Revocări și numiri pe repede înainte

În urmă cu două săptămâni, Renate Weber a fost revocată de Parlament din funcția de Avocat al Poporului.

În cererea de revocare, partidele din coaliţia de guvernare au susţinut că, în calitate de Avocat al Poporului, Renate Weber a acţionat cu depăşirea competenţelor legale, având drept consecinţă nerespectarea legii de organizare şi funcţionare a instituţiei şi a Constituţiei.

În urmă cu o săptămână, Comisiile juridice ale Camerei Deputaţilor şi Senatului au dat, cu majoritate de voturi, aviz favorabil pentru ca Fabian Gyula, candidatul susținut de coaliția guvernamentală, să ocupe funcţia de Avocat al Poporului.

Fabian Gyula a fost propus de UDMR pentru postul de Avocat al Poporului. Absolvent al Facultății de Drept a Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (1994) și doctor în științe juridice în domeniul „Dreptului internațional public” (2001), Fabian Gyula (50 de ani) este din 2008 conferențiar universitar la Facultatea de Drept a Universității Babeș-Bolyai. El a fost procuror la Parchetul Curții de Apel Cluj.

Fostul premier Adrian Năstase: ”Al cui avocat va fi Gyula Fabian?”

” Nu-l cunosc personal pe Gyula Fabian. Cand, recent, a fost propus de către actuala coalitie guvernamentală pentru postul de avocat al poporului, mi-am adus aminte de un volum din 2019, continand Note de curs pentru dreptul international public, destinat studentilor de la facultatea de drept a Universitătii Babes-Bolyai, semnat de conferentiarul doctor Gyula Fabian.

Evident, am fost curios să-l parcurg. Fusese initial publicat in maghiară iar bibliografia este, si in varianta română, preponderent din literatura maghiară si din cea germană. Din literatura de specialitate din România sunt mentionate doar 5-6 lucrări in tot volumul.

Capitolul cel mai dezvoltat este cel dedicat “statutului minoritătilor nationale si etnice in dreptul international public” (p.93-126), pornind de la ideea că aceasta este o “temă ce nu se bucură de o prezentare aprofundată in cursurile asemănătoare din România”. Nu este locul aici să ofer argumente contrare. In primul rand, cărtile publicate la Cluj, după Tratatele de pace ce au urmat Marelui Război si care au impus un anumit tratament pentru minorităti. Apoi, mai recent, volumele semnate de Ion Diaconu, Bogdan Aurescu, volumele de documente publicate de mine in 1998 “Drepturile persoanelor apartinand minoritătilor nationale” (patru volume) sau volumul “Protecting minorities in the Future Europe – between Political Interest and International Law” ( Autori – Adrian Năstase, Raluca Miga-Besteliu, Bogdan Aurescu, Irina Donciu), etc.

Sigur, autorul isi face documentarea cum crede. Importante sunt tezele pe care le sustine. Iată, spre exemplu, la capitolul “principii fundamentale”, vorbind despre principiul autodeterminării popoarelor, include aici si “dreptul de autodeterminare al ‘nationalitătilor’ sau minoritătilor etnice, examinând situatia “poporului găgăuz” (p.43).

Este interesantă dezvoltarea de la paginile 114-117, in care se incearca argumentarea unei teorii combătută de doctrina de drept international din România, anume aceea că minoritătile, subiecte de drept ‘sui generis’, ar fi subiecte de “drept colectiv”. Iar minoritatea natională ar fi “o natiune in miniatură”. De aici, concluzia, pe care cei mai multi specialisti in drept international o resping, anume aceea că “minoritătilor trebuie să li se asigure…dreptul la autodeterminare”, ca drept fundamental dar si unele drepturi “de egalizare”, intre care “dreptul la autonomie” (p.123).

Nu vreau să intru in polemică cu opiniile profesorului Gyula Fabian. El are dreptul să le sustină, desi este ciudat că acestea sunt tezele promovate la Universitatea din Cluj, in contextul aniversărilor legate de Tratatul de la Trianon. Evident dacă aceste idei erau promovate la o universitate din Budapesta nu era nicio problemă. Eram obisnuit cu asa ceva.

Ludovic Orban spunea că Renate Weber nu era Avocatul poporului si că, in realitate, era avocatul PSD.

Al cui avocat va fi Gyula Fabian, atunci cand va avea inclusiv posibilitatea de a cenzura actele guvernului român?”