Tudor Helgiu, elev în clasa a zecea: „Sunt privit ca un elev rebel. Niciun director nu mă vrea”. Despre profesori exigenți, libertăți și favoritism în școli

Tudor Helgiu/Foto: Dan Bodea

În luna octombrie a anului trecut mai mulți elevi de la Liceul Greco-Catolic „Inochentie Micu” din Cluj-Napoca au fost scoși afară din perimetrul școlii, în timpul unei ore, chiar de către directorul instituției, Pr. prof. Petrică Daniel Tintelecan pe motivul că ar fi avut „părul indecent de lung”. După ce într-o postare pe contul personal de Facebook, unul dintre elevi  și-a manifestat indignarea față de modul în care fusese tratat, cazul lui și al colegilor săi a dus la numeroase dezbateri privind Regulamentul de Ordine Interioară al școlilor, în general, și la discuții privind dreptul elevilor de a le fi respectată libertatea de exprimare. Presiunea mediatică l-a făcut pe directorul liceului să renunțe la măsura radicală de a nu permite intrarea la oră a elevilor cu barbă şi plete și, cumva, chestiunea a rămas de atunci…în aer.

Tudor Helgiu, elevul care a „îndrăznit” să comenteze atunci când a simțit că drepturile i-au fost încălcate și care i-a îndemnat, prin gestul său, pe alți tineri din generația lui să îndrăznească să ia atitudine și să nu mai creadă „totul de-a gata”, este astăzi elev la același liceu. A încercat să se transfere la alte licee din Cluj, însă se pare că actul său de rebeliune nu a fost pe placul directorilor și, ca urmare, cererile de transfer i-au fost respinse. „Nici un director nu mă vrea pentru că sunt elevul rebel. Am încercat la Liceul Teoretic «Onisifor Ghibu», la Liceul Teoretic «Gheorghe Șincai», la Colegiul Național «George Coșbuc», la Liceul Teoretic «Lucian Blaga», la Liceul Teoretic «Mihai Eminescu». Nimeni nu mă vrea. Am mai avut nota scăzută la purtare la opt, dar nu sunt așa de rebel precum cred unii. Dacă mă lași în pace și eu te las în pace”, a precizat Tudor Helgiu pentru Transilvania Reporter.

În debutul campaniei Transilvania Reporter dedicată profesorilor clujeni care ies din tiparul dascălilor „clasici”, am stat de vorbă cu Tudor Helgiu, astăzi elev în clasa a zecea la specializarea științe-sociale, Liceul Greco-Catolic „Inochentie Micu”. Am vorbit cu el despre profesori autoritari și exigenți, dar și despre libertăți și favoritism.

Ce îți place și ce nu îți place la profesorii pe care îi ai în prezent la clasă?

Mă enervează profesorii care vin și își „scuipă” în fața noastră toată materia. Se vede că nu le face nicio plăcere să vină la școală. Te ascultă nu pentru a-ți da o notă bună, ci pentru a bifa o notă în catalog. Ca exemplu bun, însă, pot să o dau pe doamna profesoară de istorie care ne predă din propriul ei manual de istorie, dat fiind că toate manualele sunt demodate și învechite în ceea ce privește structura. Este foarte ușor să înveți sub îndrumarea ei. Efectiv ceea ce scrie într-un manual obișnuit este sintetizat în manualul ei și înveți mult mai bine.

Cât de mult contează imaginea profesorului la oră?Te uiți la ceva anume când intră pe ușă?

Este absolut irelevantă pentru mine imaginea profesorului la oră. Poate să vină și în tutu îmbrăcat. Contează, în schimb, relația pe care o creează cu noi, elevii. Majoritatea profesorilor se cred superiori și chiar nu înțeleg de ce au această atitudine. Eu cred că dacă ești prieten cu elevii tăi ai mai multe șanse ca elevii să învețe la materia ta. Eu, în clasa a opta, am urât istoria. Am prins un profesor care era în ultimul său an de predare înainte de pensie. Stătea la catedră, cu ochii închiși și cu manualul deschis și chiar nu am înțeles ce așteptări avea de la noi. În tezele pe care le dădea el la istorie țin minte că luam note de 4 și 5. Acum, în teză din clasa a zecea, la istorie am luat nota 9.

S-a întâmplat să ai motive să nu vrei să mergi la școală? Care ar fi acestea?

Reținerea mea de a merge la școală vine de la sentimentul că nu se prea face școală. Anul trecut, de exemplu am avut 420 de absențe și eram cu a treia medie pe clasă. Deci vă dați seama ce școală se face. Uneori am impresia că dacă merg la o cafea și citesc ceva, sau dacă mă uit la un documentar chiar fac ceva util. De exemplu, sunt profesori care uneori ascultă și tu ai deja notă și dacă citești altceva te iau la întrebări că de ce nu ești atent la oră. Este important să vezi ca elev că profesorilor le place materia pe care o predau. Din ceea ce văd eu, majoritatea profesorilor care au ajuns la catedră nu au vrut asta. Mi se pare că predatul a rămas singura variantă după ce altceva nu le-a ieșit. Dar dacă tot au ajuns în acest punct, de ce nu fac treabă bună? Și eu am pățit de multe ori să ajung în situația, ca voluntar, de a participa la evenimente și să nu-mi placă departamentul sau locul unde am fost repartizat. Chiar și așa mi-am făcut treaba cum am știut mai bine.

Tudor Helgiu/Foto: Dan Bodea

Cât de autoritari și exigenți ar trebui să fie profesorii la oră? Câtă libertate ar trebui să dea elevilor?

Pe profesorul nostru de română, de exemplu, nu îl interesează că stai pe telefon în timpul orei, sau că desenezi, atâta timp cât știi la test și îți înveți materia. Din ceea ce văd această libertate este bună și randamentul elevilor este mai mare. Ești adolescent și clar nu vei asculta de sfatul altora și cu atât mai puțin din amenințări. De ce să înveți din greșelile lor, când poți să înveți din greșelile tale. Așa funcționează majoritatea minților de adolescent și aici mă pot da exemplu și pe mine. Mai ajută să spună profesorul o glumă, să ne povestească întâmplări din viața lui, așa cum face profesorul nostru de română. Și profesoara de franceză este o profesoară foarte exigentă, dar foarte glumeață. Este foarte atentă la comportamentul tău la oră. Poți să îți manifești autoritatea și prin ton, nu neapărat prin a da note proaste. Profesorii trebuie să găsească un echilibru între a ne fi superiori și a ne fi prieteni.

Crezi că profesorul ideal este cel care nu dă teme acasă?

Profesorul ideal nu dă teme pentru că își predă materia prea bine. Există însă cazuri extrem de rare ale unor astfel de profesori. Mi se pare normal să primim teme, dar depinde la ce materie și în ce cantitate. Degeaba primesc temă la matematică trei pagini când eu mai am doi ani până la BAC. Mă enervează enorm temele la religie pentru că, pe mine personal, nu mă interesează această disciplină. Înțeleg că liceul nostru este greco-catolic, dar avem și musulmani în școală. Atunci de ce sunt obligat să merg la o oră de liturghie pe săptămână, iar dacă nu merg mi se face proces verbal. Teoretic trebuia să bifezi acest aspect, dacă ești de acord cu el sau nu, la cererea de intrare în școală și știu că tata nu a bifat-o.

Care a fost cea mai captivantă oră la care ai asistat?

Orice m-ați întreba despre cea mai faină oră sau cel mai fain profesor, voi răspunde Anda Culișir și orele ei de biologie din școala generală. Profesori ar trebui să ajungă doar cei care au vocație. Cred că societatea a ajuns în acel punct în care să îți ofere destule posibilități pentru a-ți câștiga existența. Așa că dacă vrei să fii profesor chiar ar trebui să îți dorești și să simți asta.

Ce părere ai despre săptămâna Școala Altfel?Aveți în restul anului alte activități extrașcolare cu profesorii?

De obicei nu merg în săptămâna Școala Altfel. Mi se pare o chestie super tare, dar în momentul în care faci matematică distractivă nu e deloc ALTFEL. Dar apreciez profesorii care duc elevii la muzeu, sau fac o excursie, sau cei care fac activități în afara perimetrului școlii. Aici este și vina ministerului pentru că pun foarte multe piedici birocratice când vine vorba de scos elevii din școală. Degeaba, însă, fac profesorii activități extrașcolare dacă nu vorbesc cu noi, elevii. Profesorul de psihologie este foarte fain la nivel de relație profesor-elev. În fiecare Crăciun ne cheamă la colindat la el, la oră glumește cu noi și își predă în mod foarte atractiv materia. Este un exemplu foarte bun că îi pasă de elevi și de relația cu ei. Aici însă pot interveni probleme de autoritate și riscul de a nu mai fi luat în serios. Profesorul de română ne mai pune uneori la clasă filme, dar pe temele pe care le studiem. De exemplu, filmul „Ultima noapte de dragoste, întâia noapte de război” chiar mi-a plăcut și a fost fain să vedem cum e adaptat un film după o carte. Dar, de obicei pe noi ne duc la liturghie, la biserică. Și ne pun absențe dacă nu mergem.

Ai profesori care favorizează anumiți elevi?

Când a fost întâmplarea cu părul meu lung, aveam un elev în școală, olimpic la religie, care avea părul mai lung ca mine. Și l-am întrebat pe domnul director de ce lui Rafael nu îi face observație. Și a muțit în momentul acela. Că ești olimpic, sau nu, cred că toți elevii ar trebui tratați egal.

Ce schimbări ai aduce sistemului de predare și de învățământ din România?

Aș actualiza programa și aș face în așa fel încât materia să nu fie atât de concentrată. Materia la matematică mi se pare mult prea concentrată, materia la geografie la fel. De exemplu, cei care dădeau teza la geografie aveau de învățat tot caietul, iar eu care dădeam doar un test la geografie aveam de învățat la fel ca ei, tot caietul. Poți să faci un subiect mai ușor pentru cei care nu dau teză. Aș dilua materia la matematică, chimie, fizică. Nu zic că extemporalele sunt un lucru rău, dar consider că un test neanunțat trebuie dat din materia din acea zi, nu din recapitulare. Aș impune educație civică în mai mulți ani de studiu. În plus, ar trebui ca fiecare profesor să facă și facultatea de psihologie sau să fie integrată cât mai multă psihologie în formarea lor. Nu în ultimul rând ar trebui să existe un fumoar pentru elevi și profesori în fiecare școală. Poți să interzici fumoarul cât vrei, elevii tot vor fuma.

Te-ai vedea vreodată în locul profesorilor tăi, adică în postura de dascăl?

N-ar pușca bine cu temperamentul meu. Eu sunt o persoană care se enervează foarte repede în momentul în care cineva nu înțelege ce vreau să spun. Mai degrabă aș fi gardianul de la poartă, decât profesor.


Publicitate

Postaţi un comentariu