Festivalul meu de vară e la țară

Imagine de la festivalul Electric Castle | Foto: Dan Bodea

E un fenomen care vine din vest și a intrat și la noi, mai târziu, ca de obicei, prin Transilvania. S-ar putea să fie efectul Sibiu, acesta să fi fost exemplul de succes care se multiplică. Ne-am dat și noi seama că, iată, cultura e ca apa minerală care curge din stâncă, o resursă inepuizabilă. Ar trebui să ne bucurăm pentru că manifestările acestea sunt izvoare de sănătate și speranță”, Mirel Bănică, antropolog.

În ultimii ani, festivalurile de la sate și din orașele mici se dovedesc un adevărat fenomen. O explozie. Ele capitalizează cu fiecare an tot mai multă faimă și public, își confirmă rolul și rostul. Practic singurele ocazii în care localitățile mici se întâlnesc cu arta, muzica sau cartea, sunt aceste festivaluri. Personalități culturale importante iau parte la ele, semn că importanța lor devine tot mai evidentă. Cultura unește, provoacă, dezvoltă. Poate fi motorul unei mici comunități, șansa ei. Ați fi auzit vreodată de Mera dacă acolo nu s-ar întâmpla un festival de muzică tradițională internațională? Un Babilon al muzicii cu care te poți întâlni doar acolo. Sau ce se întâmplă la Gărâna. Sau un festival de carte la… Richiș. Festival de film horror la Biertan. Și exemplele pot continua.

Deplasarea evenimentelor culturale spre sate nu e doar lăudabilă, dar și necesară. Lipsite de teatre, cinematografe sau biblioteci, localitățile rurale din România sunt moarte din punct de vedere cultural. Aceste festivaluri le aduc atenție, culoare, cultură și nu în ultimă instanță, bani. În jurul câte unui festival, toată localitatea se trezește la viață. Vinde, cazează, hrănește publicul și-și deschide ochii spre altceva decât viața grea de fiecare zi. Organizatorii mărturisesc că unii dintre localnici, mai ales copiii, sunt pentru prima dată în fața unui spectacol de teatru sau de muzică.

FREE – Cultură într-o fabrică de ață

Tălmaciu este unul dintre microorașele României (orașe cu o populație sub 10.000 de locuitori) care înregistrează o scădere demografică masivă. Este clasat între primele 10 orașe ale României la scăderea numărului de locuitori. Explicațiile sunt multiple: divizare administrativă, emigrarea comunității sașilor, reducerea activităților economice, munca în străinătate etc. În localitate supraviețuiește însă o fabrică de filatură.

Les Arts Et Mouvants s-a asociat cu Filatura Românofir pentru a crea în Transilvania, la Tălmaciu (Sibiu), un program de întâlniri transfrontaliere și transgeneraționale cu conținut artistic, cultural, educativ, ecologic și cetățenesc, într-o abundență de diversități, deschis publicului larg din 21 iunie până pe 14 iulie 2019.
24 zile de Teatru, Circ, Teatru de păpuși, Dans, Concerte, Cinema, Documentare, Video, Arte plastice, Instalații, Expoziții Land Art, Textile, Creație literară, Gastronomie, Întâlniri, Banchete, Laboratoare de creație, Ateliere pedagogice, Parcursuri ecologice.

Un program gratuit și deschis tuturor, oferit de peste 100 de artiști, cercetători, voluntari și diverși parteneri veniți din Franța și România, din Europe și de pe alte continente, să-i întâlnească pe locuitorii din Tălmaciu, din Transilvania și pe călătorii din întreaga lume, pentru a deschide împreună frontierele culturale în mijlocul unei mari sărbători a simțurilor numită „FREE”.

Fabrique RE-Evolution/ FREE/ France Roumanie Europe Ensemble este o inițiativă concepută, elaborată și produsă de către Les Arts Et Mouvants sub direcția lui Laurent Schuh si a lui Nathalie Saïdi în asociere cu Constantin Lotrean și Filatura Românofir de la Tălmaciu.

Silviu Purcărete -a adus teatrul. Piese de Leonardo da Vinci, Eugen Ionescu. Ioana Crăciunescu – reprezentații de poezie, Literatura cu Laura Ilea ; Film -au fost două zile cu TIFF. Reprezentări de circ cu Gonzalo Concha, Keep Company. Teatru de umbre și măști cu Succursale 101 cu Alice Mason și Angelique Friant, teatru prezentat de „Teatru la Infinit”. Filme realizate de Mathilde Négre și Stéphane Raviere, reprezentație gastronomică Borcan, cu o companie franceză. Dar și o prezentare de moda: o colecție de costume de baie retro ale Undei Pop și rochii acvatice realizate de Alina Nica Gurguță. Muzica prezentată de Change over, Călin Han, DJ Click. Între 30 și 300 de spectatori pe eveniment, cam 2-3 spectacole pe zi.

Un real succes au avut proiecțiile de film in aer liber: pe terenul de fotbal și în cartierul gri. Interacțiunea dintre artiști și comunitate a fost foarte bună si sperăm să fie marele câștig al acestei platforme de creație”, consideră organizatorii.

„E greu pentru Tălmaciu să-și facă o strategie Smartcity”, ne-a mărturisit Tică Lotrean, directorul Românofir, „deoarece ne lipsesc multe, dar un prim pas ar fi acela de a crea spații fizice în care comunitatea să se poată întâlni în încercarea de a crea (recrea) o viața urbană. Una din căile de a face asta este un proces de regenerare urbană in jurul Canalului Morilor, un braț artificial a râului Sadu creat in secolul al XIII-lea.”

Acest loc, acum aproape o platformă de gunoi, ar urma să devină un plămân verde al unui cartier gri sufocat de construcții și mașini și o axă care ar lega nordul de sudul localității. Aici ar trebui să apară alei, locuri de relaxare, picnic, joacă. Clădirile din jurul lui, în acest moment parțial funcționale, ar deveni clădiri dedicate unor activități urbane (Clubul cu o sală de spectacole, fosta Moară de Mălai, fosta Creșă, terenul de fotbal, fosta Clădire poartă).
Pentru readucerea la viața a acestor clădiri am gândit organizarea unor evenimente ca FREE, o platformă de creație româno-franceză în care peste 100 de artiști din Europa, Africa, America de Nord, America de Sud au fost prezenți 24 de zile la Tălmaciu și au prezentat spectacole de teatru, film, circ, arta stradală, expoziții, instalații...”, ne mărturisește Constantin Lotreanu, directorul Românofir.

Bugetare participativă

O altă direcție ar fi inițierea unui proces de bugetare participativă, consideră C. Lotrean, astfel s-ar implica comunitatea în realizarea unor micro proiecte de investiții. Am inițiat și aprobat în acest sens o hotărâre de consiliu local. A treia direcție ar fi încurajarea de activități asociative și în acest sens am pornit crearea unei Asociații de Înfrumusețare a Orașului.E o schița a Canalului Morii și arată dorința noastră de participare la crearea unui spațiu urban. Are și o poveste extraordinară pentru că el a fost creat de călugări cistercieni ca parte a ansamblului destinat funcționarii unui sistem de apărare a sudului Transilvaniei.

Fenomenul Cristian

Festivalul Internațional de Cultură Cartfest s-a născut acum opt ani, în comuna Cristian din județul Brașov. După două prime tentative timide, demersul a început să prindă contur. Anul acesta, ediția a 6-a are loc în perioada 7 – 14 iulie, opt zile de teatru, concerte, parade, activități educative de zi pentru copii și oameni mari, proiecții de film, conferințe, dezbateri și lansări de carte.

Practic, un festival multidisciplinar într-un sat din inima Transilvaniei, care primește în fiecare an de 5 ori mai mulți participanți față de populația sa (25.000 vs. 5.000, în 2018). Locațiile festivalului, puncte cheie ale comunității (Biserica Evanghelică, Sala Mare, Piațeta centrală, Școala) devin un furnicar de curioși, artiști și localnici. Pensiunile din Cristian sunt pline până la refuz, turiștii îndreptându-se și către cele din localitățile vecine. Economia locală înregistrează creșteri record în această perioadă. Voluntarii au grijă de tot ce mișcă, iar localnicii dau, fiecare, o mână de ajutor.

Un exercițiu de mobilizare comunitară minunat, în slujba unui demers comun – acela de a avea grijă de „fenomenul Cristian”, și care contribuie la reputația de „comună în care se trăiește mai bine ca la oraș”.
Totul gratuit (cu o excepție minimă, care constă în rezervări contra-cost de 30 lei pentru 200 de locuri – o treime din cele totale – la spectacolele de teatru din Sala Mare, ca urmare a constatării fericite că publicul doritor era atât de numeros încât în anii anteriori devenise imposibil de gestionat fluxul mare de oameni care voiau să asiste. Organizatorii au decis ca suplimentar, să transmită live piesele de teatru pe un ecran outdoor uriaș, pentru a da, totuși, șansa cât mai multor persoane să vizioneze spectacolele.

Finanțarea festivalului vine, în proporție de 50%, de la autoritățile locale și județene. Restul, din resurse proprii și de la parteneri privați.

Este un mod de a-i ajuta pe cei care, din punct de vedere financiar, nu își permit teatrul, pe cei care caută beneficiul unei conferințe cu nume notabile din cultura românească și internațională, dar și pe curioșii care, odată atrași aici, pot deveni interesați de turismul în zonă sau de oportunități culturale sau economice” explică organizatorii.
„Haferland” dă viață satelor săsești

Festivalul „Săptămâna Haferland” a început cu șapte ani în urmă. Este cel mai mare eveniment care promovează cultura săsească în Transilvania și cuprinde mai multe sate învecinate: Criț, Saschiz, Roadeș, Viscri, Archita etc. Își propune să atragă deopotrivă sașii întorși acasă și turiștii care vor să descopere o zonă de poveste, acesta fiind cel mai mare eveniment dedicat promovării culturii săsești din Transilvania.

Primele șase ediții ale festivalului Săptămâna Haferland au strâns peste 20.000 participanți și s-au bucurat de prezența a zeci de personalități ale vieții culturale și sociale din România și din Germania.
Mai mult, de la an la an, numărul activităților cuprinse în programul festivalului a crescut, iar acestea au devenit din ce în ce mai diversificate: de la slujbe în bisericile fortificate, la proiecții de filme și până la baluri tradiționale săsești și expoziții de fotografie.

Participanții  experimentează tradițiile săsești prin atelierele de meșteșuguri, se bucură de momentele muzicale, fie că e vorba despre concerte în biserici, despre picnicuri muzicale sau de brunch-urile delicioase și deja celebrele baluri săsești.

Cea de-a șaptea ediție a Săptămânii Haferland va avea loc în perioada 25-29 iulie 2019 și va include localitățile: Archita, Viscri, Homorod, Saschiz, Rupea, Criț, Bunești, Roadeș, Meșendorf și Cloașterf. Anul acesta vor avea loc concerte, proiecții de filme, conferințe despre comunitate și spectacole de teatru.

EC-Fenomen cultural

Festivalul Electric Castle (17-21 iulie) din Bonțida a ajuns anul acesta la a șaptea ediție și este, din nou, pe cale să transforme liniștita așezare din județul Cluj într-unul din cele mai fierbinți puncte de pe harta Europei. Oamenii din sat au devenit mai întreprinzători și mai atenți să răspundă nevoilor turiștilor de ocazie, primarul a devenit mai atent „la detalii” și la reputația satului și chiar dacă mai există păreri împotriva acestui eveniment, majoritatea bonțidenilor privesc festivalul Electric Castle ca pe o descătușare necesară a tinerilor din ziua de azi. Se vorbeşte astăzi despre fenomenul cultural şi social Electric Castle cum nu s-a mai vorbit despre niciun festival în România în ultimul deceniu, la toate acestea contribuind nu doar situl cu valoare istorică unde se desfăşoară festivalul, Castelul Banffy din localitatea clujeană Bonţida, ci şi eliberarea de preconcepţia că doar un anumit tip de muzică e ceea ce se poate numi „muzică de calitate”.

Cultură locală și muzică globală

Joc fecioresc din Țara Călatei, muzică samariteană de 3000 de ani, pe limba lui Moise, David și Isus; muzica mexicană de origine europeană, africană și indiană a porturilor din Veracruz, cântece sami învățată de la elfii nordului; muzica secolului al XIX-lea a curților boierești din Țara Românească, atmosfera cafenelelor Imperiului Otoman, cântări țigănești, gyphop, balkanush, balkcumbia – încap toate în șura din Gospodăria Szarka din Mera între 1-4 august. Mera World Music este singurul festival de world music din Transilvania unde timp de patru zile „toată planeta” cântă în șura unei gospodării sătești. Pe lângă selecția muzicală variată și atmosfera de festival unică, cei prezenți pot cunoaște și viața de zi de zi a unui sat tradițional din zona Călata. În zona chill, amenajată în livada de peste pârâul care curge în sat festivalierii sunt așteptați cu hamace, iar copiii beneficiază de programe creative pe toată ziua. Mera este la doar 13 km de Cluj. În timpul festivalului circulă autobuze curse speciale între Cluj și Mera.
La Mera nu se ascultă șlagărele deceniilor trecute, ci șlagărele mileniilor trecute, avertizează organizatorii. Mera World Music dorește să rămână un festival mic. Se vând în total 1000 de bilete, în acest fel organizatorii garantează specificul familial și muzica de calitate. Se preconizează sold out chiar înainte de a începe festivalul. Mera World Music nu este un all arts festival, ci un festival de world music, unde toate programele se leagă strâns de interpreți și de Mera și Țara Călatei. După concert în loc de DJ urmează muzică autentică transilvăneană și jam-sessionuri internaționale.

Clujul a devenit un oraș foarte aglomerat și foarte multă lume caută un loc să evadeze. Noi propunem publicului un stil de muzică foarte mult legat de zona rurală. În mediul acesta nu mi-aș putea imagina un festival de rock, oricât de mult mi-ar plăcea rock-ul. World music este un stil compatibil cu acest spațiu. De aceea, am vrea să devenim un spațiu cultural în afara orașului. Se poate ajunge foarte ușor în Mera, chiar și cu mijloace de transport în comun și sperăm ca acest sat să devină un spațiu cultural alternativ la ceea ce există deja. Să intre în viața culturală a clujenilor”, spune Bethlendi András, principal organizator al festivalului.

Lună Plină-Festival de film horror și fantastic

Festivalul „Lună Plină” este primul eveniment din România axat în exclusivitate pe cinema-ul horror și fantastic și are loc anual la Biertan, județul Sibiu. În acest an, în perioada 8-11 august, se desfășoară ediția a opta. Organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc și prezentat de Festivalul Internațional de Film Transilvania, „Lună Plină” oferă publicului producții horror și fantastice, deopotrivă clasice și moderne, filme care fie au devenit repere ale cinema-ului de gen, fie sunt pe cale să devină. În ceea ce privește satul Biertan, acesta este una dintre primele așezări germane din Transilvania (1283), situată într-o zonă deluroasă, la numai 25 km distanță de Sighișoara și Mediaș. Un spațiu ideal pentru vizionări în aer liber, Biertanul are o piață centrală vegheată de o splendidă biserică fortificată, o capodoperă arhitecturală protejată de UNESCO. „Este cel mai puţin formal festival pe care îl organizăm şi asta ne place cel mai tare. În fiecare an pare că o luăm de la capăt cu organizarea lui, iar această improvizaţie ne bucură: Lună Plină este cel mai liber festival posibil”, spunea în 2017 directorul festivalului, Oana Giurgiu.

Smida Jazz Festival

Cuvântul Festival când este alături de Smida Jazz înseamnă liniște (mai ales sufletească), stare de bine suprem și încărcare, cel puțin asta spun organizatorii festivalului care va avea loc în weekendul prelungit din perioada 15-18 august. Smida este un sat de munte din comuna Beliș, județul Cluj, situat chiar în mijlocul Parcului Natural Apuseni, arie protejată ce își etalează frumusețea sălbatică pe aproximativ 76.000 de hectare. Parcul găzduiește peste 1.500 de peșteri, dintre care cea mai apropiată este Peștera Mare din Valea Firii (ce face parte din sistemul Humpleu). De asemenea, în Parc găsim ghețari subterani, dintre care cei mai importanți sunt Ghețarul Scărișoara (aflat la aproximativ 40 de kilometri de Smida) și Ghețarul Focul Viu (24 de kilometri față de Smida). Smida Jazz Festival este un proiect cultural desfășurat deja de patru ani axat pe promovarea jazz-ului contemporan şi a abordărilor inovatoare în muzica de jazz și are ca scop promovarea combinării mai multor genuri muzicale, precum și a dialogului cultural ce angajează mai multe țări, întrucât artiștii ce urcă pe scenă sunt atât români, cât și străini, iar dimensiunea festivalului este una internațională. Smida e locul de întâlnire a jazzului contemporan cu rockul, folkul, ambientalul, electronica, acolo unde avangarda se simte la ea acasă și unde ne provoacă să simțim, dar mai ales să explorăm….sunete, note, ritmuri. Pe scurt, înseamnă și timp petrecut în natură ziua, pe lângă muzică bună, seara.

Rostul și rolul

Am văzut tineri veniți la teatru pentru prima dată, care au înțeles, uneori cu ajutor, ce presupune codul bunelor maniere în sala de spectacole. Am văzut oameni îmbrăcați cu hainele de duminică, așezați respectuos pe băncile Bisericii Evanghelice în așteptarea recitalului. Întâlnim zi de zi la Cartfest prieteni din Brașov sau din alte orașe, care vin aici pentru destindere activă, socializare și o cafea alături de nume mari din cultura noastră, la cafeneaua festivalului. Cultura devine, astfel, pentru noi, un argument de reapropiere și incluziune socială, creând contextul perfect în care relaxarea, timpul petrecut în familie sau între prieteni se întâlnesc la Cristian”, consideră Oana Paraschiv, organizator Cartfest, comuna Cristian.

 

Postaţi un comentariu