Expoziția de gravură Rembrandt a ajuns la Cluj. Muzeul Etnografic se pregătește pentru evenimentul în premieră în România

Foto: Dan Bodea

Publicul din Cluj va avea ocazia să admire la Muzeul Etnografi al Transilvaniei, în premieră, 273 de gravuri originale obţinute prin imprimare de pe plăcile lui Rembrandt, restaurate şi prelucrate de Amand Durand între anii 1865-1867, la solicitarea Bibliotecii Naţionale Franceze. Plăcile se află în patrimoniul Muzeului Luvru din Paris.

Prima parte a expoziției va fi prezentată publicului între 12 aprilie și 11 mai și cuprinde: Autoportrete, 27 gravuri, (1628-1648), Vechiul Testament, 17 gravuri, (1625-1656), Noul Testament, 43 gravuri, (1627-1658), Sfinți, 14 gravuri, (1629-1659), Alegorii, scene de luptă, scene de vânătoare, scene literare, 11 gravuri, (1629 -1658), Cerșetori, 16 gravuri, (1628 -1648)

Deschiderea părții a doua a expoziției va avea loc în 13 mai și va include: Studii de cap și alte schițe, 8 gravuri, (1630-1651), Portrete de femei, 14 gravuri (1628-1642),  Portrete de bărbați, 47 gravuri, (1629-1664), Scene de gen.Tipuri de personaje, 35 gravuri ( 1628-1655), Nuduri, 14 gravuri, (1631-1661), Peisaje, 27 gravuri (1640 -1653).

 Autoportretele

Autoportretele reprezintă o serie tematică ce redă plastic o apreciere proprie foarte radicală, provocând uimirea şi admiraţia publicului contemporan. Ele conferă o incursiune în biografia artistului. Pentru a ne apropia de arta lui Rembrandt este important să percepem mijloacele plastice prin intermediul cărora artistul ne dezvăluie trăirile lui interioare, atât de diverse. Privite individual, autoportretele nu sunt o descriere a parcursului vieţii, ci mult mai mult, o secvenţă a ei – o oră, chiar o zi. Apare aici expresia creaţiei şi a îndoielii – între interogarea şi înţelegerea sinelui, între autoînjosire şi ridicarea pe cele mai înalte culmi, între autoumilire şi înălţare spirituală – Rembrandt revelându-şi propria esenţă a fiinţei. Autoportretul în chip de erou negativ este prezent de mai multe ori la Rembrandt. În perioada în care acumula din ce în ce mai multă bogăţie s-a reprezentat ca cerşetor, iar mai târziu, chiar ca una dintre slugile care a îndreptat crucea lui Isus. Trăind în huzur, se gândeşte la deşertăciunea bogăţiei, ca şi creştin – la vinovăţie, în căsnicie – la pofta carnală.

Foto: Dan Bodea

Foto: Dan Bodea

 Vechiul Testament

Rembrandt manifestă un mare interes faţă de redarea scenelor biblice. El a dedicat câteva dintre gravurile sale parabolelor din Vechiul Testament, în care au loc evenimente dramatice, unde personajele fie păcătuiesc, fie ţin piept ispitei, acţionând corect din punct de vedere moral.

 Noul Testament

Începând cu anii 1630, Rembrandt a reprezentat nenumărate scene din Noul Testament. Motivele predilecte le constituie mai ales copilăria şi anii tinereţii lui Isus Cristos şi, de asemenea, Sfânta Familie. Reprezentările biblice cunoscute corespund unei iconografii a artei creştine vechi de secole, prezentându-l pe Rembrandt drept un artist cult.

Sfinți

Îndeosebi după apariția umanismului, nu numai erudiții dar și numeroși artiști și-au manifestat preocuparea față de învățații sfinți ai antichității târzii, cum ar fi Ieronim și Augustin. Mișcarea ordinelor călugărești cerșetoare, care s-au extins în secolul 13 pe cuprinsul întregii Europe, în speță Ordinul Franciscanilor și Ordinul Dominicanilor, au exercitat o influență considerabilă asupra artei și culturii următoarelor secole.

Deși Rembrandt era protestant, iar în această calitate considera derutant cultul sfinților practicat cu atât de mare intensitate de catolici, a omagiat anumite personaje biblice importante, cum ar fi apostolii, evangheliștii, profeții și mai ales Fecioara Maria.

IMG_0883

 Cerșetori

Rembrandt creionează – mai ales în etapa de creaţie timpurie, când se afla încă la Leyda – o seamă de concetăţeni sărmani sau invalizi. În perioada de maturitate a anilor 1640, se dedică din nou acestei teme, care îi permite să redea într-un fel aparte anumite stări emoţionale foarte intense. Multitudinea de reprezentări ale cerşetorilor indică existenţa lor în număr mare în Ţările de Jos, în acea epocă. Se poate face însă o paralelă între gravurile lui Rembrandt cu această temă şi reprezentarea figurilor biblice, în urma căreia se poate concluziona că, pentru a propaga esenţa caracteristicilor creştine, cum ar fi iubirea de aproape, artistul a dorit să se servească de cea mai modestă clasă socială. (Informații furnizate de Muzeul Etnografic al Transilvaniei)

Vernisajul primei părți a expoziției va avea loc sâmbătă, 12 aprilie, de la ora 14.00, în prezența H.E. Matthijs van Bonzel, Ambasadorul Regatului Țărilor de Jos în România, a lui Thomas Emmerling reprezentant al colecționarului Heinz Ess, precum și în prezența Ministrului Culturii, Kelemen Hunor și a autorităților locale și județene.

Prețuri pe categorii de bilete:

20 lei – adulți

15 lei – grupuri (peste 10 persoane), studenți, pensionari

10 lei – copii

50 lei – ghidaj

Mai jos puteți urmări o galerie de imagini din expoziția „Rembrandt. Apogeul artei gravurii” vernisată în data de 12 aprilie:

[nggallery id=398]

Distribuie:

Postaţi un comentariu