Tinerii Clujului/Codruța Ghiran, arhitect: Dacă aș avea autoritate, aș investi toate resursele în infrastructura Clujului

Foto: Ioó Szilárd

Deși nu știa ce înseamnă să fii student la o facultate de arhitectură, iar desenul îl exersa doar ocazional, Codruța Ghiran a optat pentru o pregătire în acest domeniu fără a avea mari așteptări în timpul facultății. Astăzi, la 27 de ani, are propriul său birou de arhitectură în centrul Clujului și consideră că ceea ce unește actuala generație de tineri clujeni este dorința de a schimba lucrurile. „Ai multe obstacole ca tânăr fără experiență, dar asta nu trebuie să te descurajeze”, declară Codruța care în acest an a făcut parte din echipa de arhitecți care a proiectat scena Festivalului UNTOLD, cel mai mare eveniment muzical al anului din România. Despre acest proiect, dar și despre Cluj, orașul în care s-a născut și pe care îl observă zilnic cu ochi critic, am stat de vorbă cu arhitectul Codruța Ghiran într-un nou interviu din seria Tinerii Clujului.

Începuturi…

După absolvirea Liceului de Informatică „Tiberiu Popoviciu” din Cluj, Codruța Ghiran a urmat Facultatea de Arhitectură și Urbanism din cadrul Universității Tehnice descoperind, pe parcursul anilor, că știința de a proiecta clădiri era domeniul care avea să-i pună în valoare cel mai bine calitățile. Odată cu intrarea în Asociația Studenților Arhitecți (AStA), pentru Codruța Ghiran se lansau oportunități care aveau să-i determine mai târziu parcursul profesional. În interiorul asociației a început să propună și să implementeze proiecte culturale, a participat la mai multe ediții ale Zilelor Arhitecturii și astfel a început să vadă mai clar oportunitățile pe care le are un tânăr arhitect încă din timpul facultății. „Pe lângă faptul că te formează cu o aplecare spre voluntariat și comunitate, a face parte din Asociația Studenților Arhitecți e un mare plus pentru orice tânăr. La fel s-a întâmplat și în cazul meu. Am intrat în facultate fără mari așteptări dar, pe parcurs, participând la proiecte și începând să studiez și singură am început să îmi seama unde aș putea să ajung. Este și facultatea un mod de formare, dar nu e complet pentru ceea ce îți cere mai târziu piața”, a precizat Codruța Ghiran.

Nu a urmat traseul clasic în care proaspătul absolvent are o stagiatură într-o firmă de arhitectură ci, imediat după absolvire, Codruța a început să primească propuneri de proiecte, ceea ce a determinat-o ca în 2012 să-și deschidă propriul birou în centrul Clujului.  „Îmi place să lucrez în echipă, dar sunt mai eficientă pe cont propriu. Acest lucru nu înseamnă că în proiectele pe care le-am acceptat nu am avut șansa colaborării cu unii dintre cei mai buni arhitecți de la care am învățat multe din ceea ce știu astăzi”, explică tânăra arhitectă.

Biroul de arhitectură pe care îl are în prezent se numește COSS (Codruța Small Office), iar încrederea multor clienți a câștigat-o încă din timpul facultății când se implica în proiectele asociației studențești. Până în prezent a lucrat la proiecte de arhitectură sub 1000 de metri pătrați, la mai multe proiecte de baruri și amenajări de birouri, a făcut și scenografie de teatru, dar a lucrat și la un Centru educaţional şi vocaţional adresat comunităţii de rromi din localitatea Boldești-Scăeni. Nu în ultimul rând, în această vară a făcut parte și din echipa Festivalului UNTOLD, lucrând la implementarea scenei, a tehnologiei și a decorului.

Foto: Arhiva personală

Foto: Arhiva personală

Despre proiectul care a avut cea mai mare vizibilitatea pentru ea, Codruța Ghiran precizează: „În proiectul UNTOLD am fost invitată de către un colaborator arhitect. A fost o muncă de echipă și un proiect din care am învățat foarte multe lucruri ca arhitect. Am lucrat cu arhitecți de scenă, cu ingineri de scenă, am făcut lucruri care nu mă gândeam. Știam, de exemplu, că poți să intersectezi corpuri geometrice, dar nu curbe de sunet. Au fost mai multe propuneri pentru realizarea scenei și a fost aleasă propunerea mea pe care am putut să o implementez doar cu ajutorul lui Noper, un foarte bun ilustrator, de altfel cel mai bun din țară”, povestește Codruța Ghiran, mărturisind cu referire la Festivalul Untold că a vedea 50.000 de oameni în același loc și a simți energia lor, a fost una dintre cele mai copleșitoare experiențe pe care a trăit-o vreodată.

Foto: Nicu Cherciu

Foto: Nicu Cherciu

În prezent, Codruța Ghiran este implicată în mai multe proiecte de arhitectură și a făcut primii pași în designul de produs, orientându-și cariera și în această direcție. Cu sinceritate mărturisește că în cazul ei vanitatea nu a ajuns la asemenea cote încât să-și dorească să lase în urmă obiective edificate. „La fel de valoroasă este arhitectura temporară”, spune Codruța Ghiran.

Bar Rehab/Foto: Dacian Groza

Bar Rehab/Foto: Dacian Groza

[stextbox id=”custom”]

Ce îți place cel mai mult în Cluj?

Practic sunt legată de fiecare loc din Cluj și îl percep prin ochi de arhitect, dar cel mai mult îmi place acest oraș prin faptul că este activ cultural. De asemenea, simt un trend ascendent atât economic, cât și arhitectural, dar și din punct de vedere al spațiului public. În ultimii zece ani Clujul se remarcă printr-o creștere mare din toate punctele de vedere și spun asta în ideea în care călătoresc foarte mult în București și văd diferențele. De la an, la an, sunt schimbări în Cluj și se fac lucruri.

Care este locul preferat din Cluj?

Îmi place orașul văzut de sus și atunci Cetățuia este un obiectiv pe care încerc să nu îl ratez. Un al doilea loc ar fi podul de pe Horea unde este Coffee O’Clock și unde îmi place să îmi beau cafeaua dimineața și să iau pulsul orașului.

Ce ai schimba în Cluj?

Mi-aș dori ca în primul rând obiectivele frumoase pe care le avem să se conecteze între ele. Mi-aș dori să existe un parcurs firesc între Piața Unirii, Piața Mihai Viteazu și Piața Avram Iancu astfel încât un turist să le poată traversa într-un mod plăcut și coerent. Mi-aș mai dori ca centrul Clujului să se relanseze economic. Avem nevoie de așa ceva pentru a da încredere celor care vin să investească aici că orașul are o economie proprie, că brandurile sunt stabile și pot fi luate ca repere urbane. Mi-aș dori, de asemenea, să se schimbe aspectul cartierelor, iar spațiile dintre ele să fie organizate. Spațiul public nu înseamnă numai calitatea designului urban, ci înseamnă și organizarea spațiilor verzi, a parcărilor, sau a garajelor.

Cum vezi Clujul peste cinci ani?

Sunt destul de optimistă în ceea ce privește orașul nostru, sunt perspective pentru el, dar trebuie existe dorință atât din partea cetățenilor, cât și din partea politicienilor. Eu, dacă aș fi primar mi-aș investi toate resursele în infrastructură pentru a conecta orașul cu dotări. Este o situație ciudată faptul că încă se construiește în perimetrul orașului, în zone care nu sunt conectate la oraș. În oraș avem foarte multe zone industriale în situație incertă care au potențial să fie relansate.

Ți-ar plăcea să te implici în administrația orașului?

Pe colaborări și pe proiecte independente, da, dar nu m-aș vedea pe termen lung într-un sistem administrativ.

Te vezi locuind în alt oraș?

Deși am crescut aici, aș pleca într-un oraș mai mare cu atât mai mult dacă aș primi o propunere semnificativă de proiect. Cu toate acestea, Clujul nu este nici prea mare încât să te simți un anonim într-o mare de oameni, dar nu este nici atât de mic încât să nu îți dea posibilitatea să te dezvolți profesional.

Care sunt oamenii/personalitățile care te inspiră?

Oamenii cu care am interacționat și alături de care am lucrat mi-au fost modele și mentori. Am căutat acele proiecte astfel încât să învăț de la ceilalți, dar lista ar fi foarte lungă și nu vreau să fac un top. La modul admirativ însă l-aș menționa pe domnul Șerban Sturdza, un om care încurajează foarte mult implicarea interdisciplinară și o altfel de abordare a arhitecturii. Mai urmăresc cu interes și activitatea  japonezilor de la SANAA, sau proiectele lui Shigeru Ban, iar pe plan local îmi plac și proiectele celor de la  Tecon Architects, un birou de arhitectură cu care am avut șansa să colaborez. În general îmi place arhitectura decentă, care nu deranjează, care nu face spectacol.

SANAA - Rolex Learning Center/Copyright SANAA- Cyrille Thomas

SANAA – Rolex Learning Center/Copyright SANAA- Cyrille Thomas

Ai cărți care te inspiră?

Din păcate nu reușesc să citesc prea multe cărți în afara literaturii de specialitate pentru că domeniul conține atât de multe ramuri încât nu îmi mai rămâne timp pentru beletristică. O carte recentă însă pe care am citit-o și care mi-a căzut foarte bine a fost despre fenomenul de arhitectură din România, a domnului Șerban Țigănaș, „Arhitecți, arhitectură și orașe”.

Ce te enervează?

Mă supără în acest moment lipsa de organizare a șantierelor din centrul orașului. Toate acestea ar trebui organizate și semnalizate altfel, pentru ca utilajele să nu interacționeze cu trecătorii, să nu le pună în pericol viața și să nu genereze praful pe care îl inspirăm la fiecare pas.

Ai un motto?

Îmi place foarte mult ceea ce spunea Steve Jobs  și anume, „Design is how it works-Designul este cum funcționează”. Asta mi se pare că clarifică foarte bine o confuzie în care ne aflăm cu toții: arhitectul nu asortează culori, nu este cel care dictează latura estetică, frivolă, a unei clădiri. El are însă un important rol în a gestiona interacțiunea prezenței umane cu spațiul. Arhitectura are valențe estetice, dar nu este legată foarte mult de artă.

Există un lucru care ți-ar face existența mai puțin plăcută dacă ar trebui să te lipsești de el?

Probabil conexiunea la internet ar fi „fatală” într-o primă fază, dar oricare dintre noi cred că s-ar putea adapta și în lipsa ei.

[/stextbox]

Distribuie:

Nu există Comentarii

  1. deak says:

    Frumos interviu!

Postaţi un comentariu