Tinerii Clujului. Alin Vaida: „Jazz in the Park va exista cât va putea servi unei cauze și se va opri dacă va deveni doar un eveniment printre altele”

Alin Vaida/ Foto: Dan Bodea

La doar 25 de ani este directorul unui festival de referință pentru Cluj, un festival al cărui brand s-a născut și s-a format în inima Transilvaniei și care crește tot mai mult de la an la an, Jazz in the Park. Alin Vaida este clujean, s-a născut și s-a format la rândul său aici, într-o familie în care s-a ascultat mereu muzică bună. Cu un frate pianist și unul pasionat de tot ceea ce înseamnă muzica de calitate, drumul său a fost conturat într-o anumită măsură, încă din copilărie, deși nu și-ar fi imaginat niciodată că va ajunge să invite le propriul festival artiștii pe care îi asculta cu plăcere acasă.

Jazz in the Park 2014/ Foto: Dan Bodea

Jazz in the Park 2014/ Foto: Dan Bodea

A absolvit Facultatea de Studii Europene, secția de Management Instituțional, dar pentru că nu i-a plăcut, a ales să se dedice organizării de evenimente. De ce a ales jazz-ul? „Nu am un background de jazz, dar am doi frați care mi-au facilitat accesul la muzică bună. Ideea de Jazz in the Park a venit mai mult din ideea de a exploata spații din oraș care nu sunt folosite. Am vrut să redăm clujenilor Parcul Mare și ne-am gândit că cel mai bine s-ar potrivi jazz-ul pentru un spectacol în aer liber. E impresionant să vezi toate acele instrumente pe o scenă în parc și să le asculți în aer liber. Nu ne-am inspirat din afară. A fost o idee proprie, abia apoi, când am demarat acest proiect, am început să căutăm evenimente similare, pentru a vedea ce fac alții, atât pentru a ne inspira, dar și pentru a vedea cu ce putem veni noi nou. În Statele Unite ale Americii sunt frecevente astfel de festivaluri în parcuri”, povestește Alin.

„Simțim cu adevărat că Jazz in the Park este o întâlnire a comunității,   a clujenilor. Anul acesta,   la a treia ediție,   descoperim împreună alte spații ale Clujului și ne unim forțele pentru a face fapte bune pentru noi și pentru orașul nostru”,   declară Alin Vaida,   directorul Jazz in the Park / Foto: Dan Bodea

„Simțim cu adevărat că Jazz in the Park este o întâlnire a comunității, a clujenilor. Anul acesta, la a treia ediție, descoperim împreună alte spații ale Clujului și ne unim forțele pentru a face fapte bune pentru noi și pentru orașul nostru”, declară Alin Vaida, directorul Jazz in the Park / Foto: Dan Bodea

Florin Niculescu, preferatul său 

Întâlnirea cu jazz-ul nu a fost deloc întâmplătoare. Momentul care i-a schimbat cu totul percepția asupra acestui gen, a fost „întâlnirea” cu favoritul său, Florin Niculescu. „L-am ascultat în 2008. Am fost invitat la o cină la o cunoștință acasă. Gazda a pus special pentru cină un DVD cu un concert live de jazz care a avut loc la Viena. Era un proiect de Gipsy Jazz, iar Florin Niculescu era invitat. M-am uitat la televizor și am rămas blocat, ca la reclame. Am aflat atunci că tipul acela din colț cu vioara care mă fascinase, este român. Nu mi-a venit să cred. Am rămas blocat. Pe atunci nu lucram în domeniu. Nu am uitat niciodată acel lucru și cu prima ocazie pe care am avut-o să îl invităm la Cluj, l-am invitat. Nu ne-am întâlnit încă, dar discutăm mult pe mail și la telefon. Ne vom întâlni în cadrul acestei ediții de Jazz in the Park”, povestește Alin.

Florin Niculescu / Foto: flickr.com

Florin Niculescu / Foto: flickr.com

Dacă credeți că a fost ușor ca echipa Fapte, din care face parte Alin, să convingă autoritățile locale să le ofere Parcul Central, proaspăt renovat, pentru a fi gazda festivalului, vă înșelați amarnic. Au fost multe discuții în acest sens: Jazz in the Park era la stadiul de proiect, nimeni nu știa dacă va prinde acest concept sau nu, iarba nu putea fi călcată conform regulilor de atunci, iar autoritățile se temeau că oamenii vor distruge parcul, după ce acesta primise o înfățișare nouă. „A fost destul de dificil, dar de fiecare dată când autoritățile ne spuneau «nu», noi ne pregăteam și mai mult și făceam un proiect și mai bun. După mai multe refuzuri am primit un răspuns pozitiv. Nu mi se pare normal să spui din start că oamenii vor distruge parcul, dacă nici nu le-ai dat o șansa de a demonstra că poate nu e așa. La început nu știam dacă va urma a doua ediție, dar iată că suntem la a treia, ediție ce se întinde pe șapte zile”, spune acesta.

Alin este sufletul festivalului. Știe întreg desfășurătorul, dar și chestiuni de culise: câte camioane cu instrumente vor sosi în Cluj, de ce anume este nevoie pentru a monta o scenă, în cât timp se pregătește aceasta, dar are și cunoștiințe de protecție a mediului, pentru ca festivalul să fie cât de eco-friendly se poate. „Este cel mai mare proiect la care am lucrat până acum, este un proiect care m-a schimbat din foarte multe puncte de vedere, care mă provoacă în fiecare an tot mai tare. Fiecare ediței e limita la care pot să ajung în acel moment. Nu dorim să stricăm nimic, avem mare grijă de parc. De asemenea, lucrăm dimineața, în intervalul 5:00 – 9:00, pentru a nu-i deranja sau pentru a-i deranja cât mai puțin pe clujenii care ies la plimbare”, spune tânărul.

Jazz in the Park 2014/ Foto: Dan Bodea

Jazz in the Park 2014/ Foto: Dan Bodea

Jazz in the Park este festivalul care a redat Parcul Mare clujenilor. „Dacă e să vorbim literalmente, festivalul a deschis parcul pentru oameni. Dacă ar fi să interpretăm acest lucru, Jazz in The Park a făcut autoritățile locale să fie mai deschise către cetățeni, către nevoile acestora, i-a făcut pe cetățeni să fie mai responsabili, mai uniți și a reintrodus un spațiu important în circuitul de evenimente a orașului. Noi credem că nu e suficient și vrem să exploatăm în continuare elementul comun pe care oamenii care vin la jazz îl au și anume: bucuria de a se afla aici și de a asculta muzică bună. Dacă noi reușim să creăm o comunitate care să rezolve în fiecare an o problemă cât de mică în oraș, mă declar mulțumit. Jazz in the Park va exista întotdeauna cât va putea servi unei cauze și se va opri imediat în secunda în care nu va mai fi important pentru comunitate, dacă va deveni doar un eveniment printre altele”, consideră Alin.

Sub sloganul „Ia-ți orașul în primire!”,   clujenii sunt îndemnați să se implice în viața culturală a orașului prin susținerea Fondului Fondul Jazz in the Park,   ce încurajează proiecte culturale și tineri muzicieni cu ajutorul comunității. Publicul festivalului este invitat să doneze pentru Fondul Jazz in the Park prin SMS la numărul 8842 sau prin achiziționarea brățărilor de susținere a proiectului. Până în prezent s-au adunat aproximativ 7.000 de lei / Foto: Dan Bodea

Sub sloganul „Ia-ți orașul în primire!”, clujenii sunt îndemnați să se implice în viața culturală a orașului prin susținerea Fondului Fondul Jazz in the Park, ce încurajează proiecte culturale și tineri muzicieni cu ajutorul comunității. Publicul festivalului este invitat să doneze pentru Fondul Jazz in the Park prin SMS la numărul 8842 sau prin achiziționarea brățărilor de susținere a proiectului. Până în prezent s-au adunat aproximativ 7.000 de lei / Foto: Dan Bodea

Festivalurile mari din Cluj își „share-uiesc” publicul activ

Este Clujul un oraș jazz? „Nu, nici pe departe. Dacă e să numim un oraș jazz, acesta este Timișoara. Se vede clar prin agenda lor culturală faptul că ei preferă acest stil muzical. Au cele mai multe festivaluri de jazz, fie ele mici sau mari. Poate Clujul va deveni, încet, încet un oraș axat pe muzică electronică, prin proiectele mari, prin ce a reușit să facă Electric Castle de curând și prin ce va urma. Untold Festival, de exemplu. Clujul este un oraș efervescent, un oraș activ, cu oameni deschiși, nu l-aș încadra neapărat într-un stil muzical pentru că sunt foarte mulți oameni care merg la teatru, merg la TIFF și apoi vin și la Jazz in the Park. Festivalurile mari din Cluj își „share-uiesc” publicul activ și publicul interesat de evenimente în Cluj. Jazz in The Park este un eveniment care nu merge într-o extremă muzicală, adică încercăm să îl ținem într-o manieră cât mai prietenoasă, ușor accesibil pentru toată lumea. Muzica clasica nu este atât de populară, pentru că este mai greu de înțeles, mai greu de perceput și necesită o anumită stare. Poate de ceea pe această zonă nu sunt atât de mulți oameni ca la eveniment comercial. Noi încercăm să facem un fel de melanj de muzică care invită lumea la festival, dar și micile noastre dorințe și pariuri ale genului muzical”, explică Alin. De exemplu, diseară, pianistul Bogdan Vaida va susține concertul „When Classic Meets Jazz” la Opera Maghiară, iar noaptea continuă în Colin’s cu trupa Soul Serenade. Mai multe detalii despre programul festivalului aici.

Jazz in the Park 2014/ Foto: Dan Bodea

Jazz in the Park 2014/ Foto: Dan Bodea

Clujeanul își dedică o mulțime de timp festivalului propriu, dar încearcă să ajungă și la cât mai multe evenimente din afara țării. „Fac acest festival cu multă pasiune. Altfel nu ar merita efortul. Îmi plac foarte mult evenimentele, călătoresc mult, încerc să descopăr punctele forte și punctele mai puțin bune, pentru că sunt în aceea perioadă în care am și răbdare să le observ. Chiar după Jazz în the Park voi merge la Exit Festival, în Serbia, care este festivalul meu preferat”, consideră tânărul.

Alin Vaida/ Foto: Dan Bodea

Alin Vaida/ Foto: Dan Bodea

Ce îți place cel mai mult în Cluj?

Diversitatea.

Care este locul tău preferat din Cluj?

Dacă nu zic Parcul Central, nu e bine. Glumesc. Parcul Central și cartierul Grigorescu, pentru că acolo locuiesc.

Ce îi lipsește Clujului?

Depinde. Dacă îl privești dintr-o perspectivă optimistă, Clujul are orice în momentul de față, dacă îl privești dintr-o perspectivă pesimistă, ne putem lega de multe. Poate îi lipsește răbdarea. Suntem un oraș destul de cârcotaș, un oraș care sancționează rapid orice greșeală. Se vede acest lucru în toate proiectele, în ceea ce face Primăria Cluj-Napoca, în ceea ce fac cei de la Federația Share cu Capitala Tineretului și probabil se va vedea acest lucru și în cele ce urmează.

Am simțit și eu, această cârcoteală, dar, cred că în cazul nostru nu s-a întâmplat nimic care să ne afecteze în mod direct. Pe lângă cei 10.000 de oameni care stau seara la scenă există zeci de plângeri că e zgomot. Cred că proporția e bună. Ar fi rău dacă ar fi invers. Mi-aș dori ca oamenii să se implice mai mult și să conștientizeze că o comunitate unită poate face mult mai multe lucruri. Cred că Clujul este în plină schimbare, își schimbă publicul, generația,  încep tot mai mulți oameni să vină la Cluj. Până când aceștia vor deveni cu adevărat clujeni va mai trece puțin, dar așa e și firesc. Dar suntem pe drumul cel bun ca oraș.

Care sunt oamenii sau personalitățile care te inspiră?

Fratele meu, Bogdan, este o sursă bună de inspirație pentru mine, mă ajută mult în așezarea gândurilor. Cred că îmi găsesc modele de inspirație nu neapărat în oameni, ci în acțiunile acestora. Mă inspir de la cei care organizează festivaluri în afară, dar și colegii de la birou sunt o sursă de inspirație pentru mine.

Care sunt cărțile care te inspiră?

Sunt multe. Trebuie să mărturisesc că ultimele trei cărți citite nu sunt neapărat cărți de beletristică. Am citit o carte despre psihologia pilotării unei motociclete, alta despre cum se cântă la muzicuță și îmi cumpăr foarte multe cărți despre evenimente. Acum aceste cărți mă atrag cel mai mult. Ultima cittă în acest sens este despre festivalul Bonnaroo Music Festival din Statele Unite. Pentru că atunci când niște oameni sunt capabili să scrie o carte despre un eveniment, însemnă că au făcut foarte multe lucruri interesante acolo. Bonnaroo Music Festival a apărut imediat după Uraganul Katrina, un eveniment care s-a născut cu scopul de a crea ceva pentru oamenii care au rămas fără nimic, de a le crea în primul rând o bucurie și de a-i ajuta pe oameni să treacă mai ușor la nivel psihologic peste ceea ce s-a întâmplat acolo, peste evenimentul care a zbruncinat Statele Unite. Festivalul a creat multe locuri de muncă. Aș putea să spun sute de lucruri despre sute de festivalurile din lumea aceasta, dar dacă ar fi să numesc un lucru pe care îl au toate în comun este faptul că acele festivaluri există și sunt puternice în continuare pentru că servesc publicului mai mult decât entertainment. Nu există un festival, care să fie doar o afacere profitabilă și care să reziste pe termen lung. Sunt festivaluri care au venit ca răspuns a unor probleme, pentru promovarea unor cauze sau a unor concepte de interes comunitar. Doar acela există în continuare, chiar dacă după 10 ani sau mai mult s-au abătut puțin de la scopul inițial.

Ce te enervează?

Lucrurile care nu merg conform planului, deși nu aș putea să pun degetul pe ceva care mă enervează în mod special. Sunt lucrurile firești care apar din când în când și trebuie rezolvate.

Cum te vezi peste 5 ani?

La fel de slab. Făcând exact ce fac acum, dar la un nivel mai mare.

Cum crezi că va arăta Clujul peste 5 ani?

Nu știu, sper ca în cinci ani să știm că avem titlul de Capitală Culturală Europeană. Sunt convins că toate proiectele majore care se desfășoară în oraș, printre care cred că se numără și Jazz in the Park vor exista în continuare și cred că prin munca și prin eforturile care se depun în 2015, vor fi mulți oameni inspirați să facă alte lucruri, să aducă elemente noi în oraș. Cred că niciodată nu se oprește povestea asta și dorina de a descoperi lucruri noi pentru acest oraș. Cred că este din bine, în mai bine. Mie mi se pare că pe zi ce trece Clujul devine un oraș în care e tot mai bine să trăiești și să te dezvolți ca individ.

Ce pasiuni ai?

Nu am fost întrebat de foarte mult timp ce pasiuni am și cred că „m-am pierdut” în ultimii ani lucrând și dezvoltând concepte care să rămână în picioare în timp. Cred că acum este momentul pentru a face asta.


Publicitate

Postaţi un comentariu