Rugby, mereu altceva!

Corectitudine, solidaritate, modestie și tărie de caracter. Sunt doar câteva dintre atributele ce definesc jucătorul de rugby. Cuvintele se scriu singure în această perioadă când milioane de fani vor asista, la sfârșitul acestei săptămâni, la încoronarea noii regine în sportul cu balonul oval.

La mii de kilometri distanță de Japonia (țara care găzduiește ediția din acest an a Cupei Mondiale), în Parcul Sportiv „Iuliu Hațieganu” se conturează o nouă generație frumoasă a Universității Cluj. Locul 4 în Superliga Națională, la sfârșitul acestui an reprezintă cea mai bună performanță, o situație cu care fanii clujeni ai rugby-ului nu s-au mai întâlnit de mai bine de un deceniu.

De la Colțuneac și Leoca, la Ghenea, Harasim și ceilalți
Rugby-ul a ajuns un sport îndrăgit de întreaga planetă. Se joacă pe toate continentele: Europa, Asia, Africa, Australia și America, din Canada până în Argentina, dar și în țări insulare, precum Noua Zeelandă și Japonia, ba chiar în tot arhipelagul Malaiezian, pentru că rugby-ul a devenit un fenomen social. Rugby-ul nu este un joc de golani. Rugby-ul înseamnă spirit, forță fizică și psihică, norme morale și sociale.

Aceste valențe și le-au însușit și rugby-știi de la Universitatea Cluj, iar la final de 2019 găsim echipa în elita Superligii Naționale. 15 ani au trecut de la ultima performanță majoră a universitarilor. În 2004, ”U” Cluj termina sezonul pe locul 3. Antrenor era Octavian Chihaia, iar din echipă făceau parte Cerceș, Paulică Ion, Nicu Rus, Romică Boar, Diniș, Bogdan Bălan, Daniel Gheța, Colţuneac, Ioan Teodorescu, Bogdan Voicu, Costel Leoca, Bogdan Cantor, sau Cristian Podea. Dintre cei amintiți îl regăsim pe teren, și azi, pe Daniel Gheța, iar Podea e managerul echipei.

Neculai Nichitean, Horea Hîmpea, Cristian Săuan și Răzvan Roman completează staful noii generații. Ca mai peste tot în lume, nici la Universitatea rugby-ul nu este un privilegiu al elitelor. Este însă, o încercare a caracterelor, a jucătorilor și antrenorilor care înțeleg să respecte legile aspre ale jocului. Ca să parafrazăm un jurnalist francez, rugby-ul este cel mai nobil război în timp de pace. Cazi, te ridici și continui, ca în viață. Exact așa a fost și istoria echipei universitare, când pe culmi, când în noroi.

Ciclic însă, parcă de nicăieri, s-a conturat câte un nou grup de camarazi, pentru că rugby-ul este o aventură umană și dincolo de terenul de țintă. Rugby-ul este cultura curajului, a inteligenței, a respectului și a solidarității. Dacă am amintit câțiva dintre componenții ultimei generații care a dus Universitatea pe podiumul campionatului, trebuie să-i enumerăm și pe cei ce vin din urmă:

Dragos Damian (22 de ani), Dan Băgăcean, Ballok Andrei, Daniel Barna, Paul Herman, Alexandru Bertalan, Tiberiu Both, Georgel Cătună, Vlad Coroian, Rareș Straja (toți câte 21 de ani), Vlăduț Bocăneț, Petrică Mihalache, Luca Nichitean, Darius Plăcintar, Ciprian Straja, Alin Toma, Darius Vulturar (jucători de 20), Marius Ferariu, Virgiul Ghenea, Claudiu Grad, Alexandru Harasim și Andrei Pricopie (ultimii cinci având câte 19 ani).

Nu, nu e nicio greșeală! Sunt exact 22 de jucători sub 23 de ani. Ei sunt noua generația de excelență a rugby-ului clujean.